Drumul spre România, asociat în trecut concediilor de vară, se transformă pentru tot mai multe familii într-o întoarcere definitivă. Alți 5.300 de cetățeni români au părăsit Spania în trimestrul al doilea din 2026, iar tendința se menține de la începutul anului. În numai șase luni au fost înregistrate 10.400 de plecări, potrivit celor mai recente estimări ale Institutului Național de Statistică din Spania.
Noile date confirmă continuarea unui fenomen început în urmă cu mai bine de un deceniu. Comunitatea românească, ajunsă în 2012 la aproape 900.000 de persoane, s-a redus cu aproximativ 32% până la începutul anului 2025.
Diferența față de anii marilor concedii petrecute în România este că o parte dintre cei care pleacă nu mai fac drumul înapoi. Unii se întorc definitiv în țară, în timp ce alții aleg state europene în care salariile și condițiile de muncă sunt considerate mai avantajoase.
Peste 10.000 de români au plecat din Spania în prima jumătate a anului
În primul trimestru din 2026, aproximativ 5.100 de cetățeni români au emigrat din Spania. În următoarele trei luni au fost înregistrate alte 5.300 de plecări.
Astfel, numărul plecărilor consemnate în prima jumătate a anului ajunge la aproximativ 10.400. Cifrele reprezintă emigrări brute, nu scăderea netă a comunității, deoarece în Spania au ajuns în aceeași perioadă și alți cetățeni români. Totuși, faptul că românii se regăsesc consecutiv între naționalitățile cu cele mai numeroase plecări confirmă tendința descendentă.
Datele sunt provizorii, valabile pentru Trimestrul al doilea 2026 și provin din Statistica continuă a populației, publicată de INE. Institutul precizează că estimările trimestriale privind migrația vor fi consolidate ulterior prin statisticile anuale definitive.
Comunitatea românească a pierdut aproape 288.000 de oameni
Dimensiunea retragerii devine evidentă prin comparație cu perioada în care Spania era principala destinație occidentală pentru românii care plecau la muncă.
În 2012, comunitatea românească ajunsese la maximumul de 897.203 persoane. La 1 ianuarie 2025, în Spania mai locuiau oficial 609.270 de cetățeni români. În aproximativ 13 ani, comunitatea s-a redus, așadar, cu aproape 288.000 de persoane, respectiv cu 32%.
Numai în cursul anului 2024, numărul rezidenților cu cetățenie română a scăzut cu 11.193, potrivit recensământului anual publicat de INE. Românii au înregistrat cea mai mare diminuare dintre principalele comunități străine din Spania, înaintea ucrainenilor și britanicilor.
Comunitatea românească rămânea, la începutul anului 2025, a treia cea mai numeroasă populație străină după cetățenie, după marocani și columbieni. Paradoxul este că retragerea românilor are loc într-o perioadă în care populația Spaniei crește puternic datorită imigrației.
În trimestrul al doilea din 2026, populația țării a crescut cu 104.178 de persoane și a ajuns la recordul istoric de 49.801.559 de locuitori. Numărul cetățenilor străini a urcat cu peste 87.000, până la aproximativ 7,44 milioane.
Creșterea este alimentată în special de sosirile din Columbia, Venezuela și Maroc. În același timp, însă, Spania continuă să piardă cetățeni români care au ajutat timp de două decenii sectoare precum agricultura, construcțiile, serviciile și îngrijirea persoanelor vârstnice.
De ce nu se mai întorc românii în Spania
Prima mare retragere a comunității românești a început după criza imobiliară și financiară din 2008, care a lovit construcțiile – unul dintre domeniile în care lucrau cei mai mulți români.
Motivele actuale sunt însă diferite. Spania continuă să creeze locuri de muncă, dar avantajul financiar al emigrării s-a redus. Chiriile și locuințele s-au scumpit mult mai rapid decât veniturile, iar salariul obținut nu mai garantează același nivel de trai ca în urmă cu două decenii.
Publicația economică elEconomista leagă noile plecări de deteriorarea puterii de cumpărare, costul locuințelor și stagnarea salariilor reale. România oferă, la rândul său, venituri și oportunități care nu existau în perioada marelui exod de la începutul anilor 2000.
Pentru familiile care dețin deja o locuință în România, întoarcerea poate deveni mai avantajoasă decât plata unei chirii foarte mari în Madrid, Barcelona sau în alte orașe spaniole. Alți români aleg să se mute în Germania, Belgia, Austria ori Țările de Jos, unde diferența salarială poate fi mai consistentă.
Scăderea nu înseamnă că toți cei care părăsesc Spania revin în România și nici că cele 10.400 de plecări din prima jumătate a anului sunt definitive. Seria statistică arată însă că, dincolo de deplasările sezoniere, comunitatea românească se restrânge constant din 2012.
