Implementarea inteligenței artificiale în spitalele românești marchează un pas semnificativ în modernizarea sistemului de sănătate. Succesul acestei inițiative va depinde însă de modul în care medicii vor reuși să integreze tehnologia în practica zilnică, de calitatea datelor utilizate pentru antrenarea algoritmilor și de măsurile stricte de securitate implementate pentru a proteja informațiile sensibile ale pacienților.
Această nouă abordare, care analizează profilul genetic și stilul de viață, este concepută pentru a oferi medicilor instrumente de lucru mai rapide și mai precise, iar pacienților acces la tratamente inovatoare, adaptate nevoilor lor individuale. Integrarea sistemului AI face parte dintr-o tendință globală către medicina modernă, în care gestionarea unor volume mari de date, interconectarea specialiștilor și viteza de analiză devin cruciale pentru îmbunătățirea calității actului medical.
Beneficiile inteligenței artificiale în medicină
Conferențiar doctor Beatrice Mahler, de la Institutul Marius Nasta din București, a subliniat rolul crucial al inteligenței artificiale în optimizarea algoritmilor clinici. Beneficiile se vor resimți rapid în practica medicală, prin stabilirea unor standarde de excelență, mai ales în situațiile în care volumele mari de date, interconectarea în timp real a specialiștilor și viteza de analiză devin esențiale pentru viața pacienților.
Tranziția către medicina modernă impune, în mod inevitabil, noi direcții de evaluare și procesare a datelor. În acest peisaj în plină evoluție, inteligența artificială joacă un rol hotărâtor, devenind un partener indispensabil în optimizarea algoritmilor de lucru clinici. Beneficiile integrării tehnologiei în actul medical se vor reflecta rapid în practica de zi cu zi, prin definirea unor standarde de excelență acolo unde volumul uriaș de date, interconectarea în timp real între specialiști și viteza de analiză fac cu adevărat diferența pentru viața pacienților.
– Conf. dr. Beatrice Mahler
Un aspect fundamental al noii tehnologii este capacitatea de a analiza particularitățile genetice atât ale pacientului, cât și ale microorganismelor responsabile de infecții. Această abordare deschide noi orizonturi pentru terapiile personalizate și pentru intervenții mai eficiente în cazurile de infecții.
Tehnologia va permite evaluarea genomică nu doar a pacientului ci și a microorganismelor responsabile de infecții. Astfel că sunt create cel puțin 2 perspective noi, pe de o parte particularitățile pacientului vor fi cunoscute și se va putea crea terapii personalizate în timp foarte scurt, mă refer aici la scheme terapeutice optime pentru afecțiuni la care în acest moment medicul încearcă alternative terapeutice, bazându-se pe studii de cohortă, cu mii de pacienți unde este luată în calcul media optimă pentru un anumit profil de boală. Pe de altă parte genetica aplicată la nivelul microorganismelor va permite nu doar un diagnostic rapid ci și soluții noi de intervenție, pe care probabil încă nu le putem anticipa.
– Conf. dr. Beatrice Mahler
În cazul afecțiunilor cronice frecvente, precum hipertensiunea arterială, diabetul sau bolile cardiovasculare, analiza genetică ar putea revoluționa modul de recomandare a tratamentelor, depășind ghidurile clinice actuale bazate pe studii de cohortă. Dr. Mahler a evidențiat că această tehnologie va permite prescrierea medicamentului optim încă din prima zi de tratament.
Tehnologia ne va permite să prescriem molecula potrivită, în doza optimă, încă din prima zi, maximizând șansele de vindecare și reducând la minimum riscurile pentru pacient.
– Conf. dr. Beatrice Mahler
Pentru a ilustra importanța particularităților genetice individuale, medicul Mihail Pautov a oferit o analogie sugestivă, demonstrând cum chiar și o trăsătură aparent minoră, precum culoarea ochilor, ar putea influența răspunsul la medicamente, dacă nu ar fi vizibilă și înțeleasă:
Genetica este esențială deoarece relevă particularitățile fiecăruia, iar pentru a înțelege acest lucru, putem folosi o analogie simplă: imaginați-vă că noi doi am avea culori diferite ale ochilor, unul verzi și celălalt albaștri, dar nu am putea vedea această diferență, iar totuși culoarea ochilor ar influența modul în care răspundem la medicamente, nevoia de ochelari de soare sau chiar durata somnului necesar; fără a cunoaște această particularitate, am rămâne în necunoștință, iar genetica ne ajută tocmai să citim astfel de variații, milioane la număr, chiar dacă oamenii sunt identici în proporție de 99%, deoarece acel 1% diferențiază răspunsul la tratament și permite personalizarea terapeutică pentru fiecare persoană.
– Mihail Pautov
Dr. Pautov a explicat că, deși ghidurile medicale generale pentru bolile cronice sunt utile, ele se bazează pe medii statistice și nu pot lua în considerare particularitățile fiecărui individ. Odată cu introducerea noii tehnologii în spitale, acest aspect se va schimba fundamental.
Pentru persoanele care suferă de boli cronice, ghidurile medicale generale vor rămâne în continuare baza de referință, deși este posibil să sufere mici modificări în timp, însă genetica va oferi un plus de precizie, deoarece va putea indica fiecărei persoane în parte măsurile specifice pe care trebuie să le ia pentru a preveni respectivele afecțiuni, având în vedere că boli precum hipertensiunea sunt influențate de multiple cauze, precum consumul de alcool, fumatul, sedentarismul sau alimentația grasă, dar nu toți acești factori au aceeași relevanță pentru fiecare individ în parte, iar prin interpretarea corectă a informațiilor genetice vom putea stabili care sunt factorii cu adevărat importanți pentru fiecare persoană și ce acțiuni preventive trebuie să întreprindă. Mai mult, genetica va avea un rol esențial în domeniul farmacogeneticii, care se ocupă cu determinarea dozei optime de medicament pentru fiecare pacient în parte, deoarece în prezent ne raportăm la doze medii, stabilite pe baza unor populații mari, de exemplu 500 de miligrame de paracetamol pentru un milion de persoane, însă există diferențe individuale de metabolizare, astfel încât o persoană care metabolizează rapid medicamentul ar putea avea nevoie de 700 de miligrame pentru a beneficia de efectul terapeutic, în timp ce o altă persoană care metabolizează lent ar putea considera că 500 de miligrame sunt toxice pentru ficat și ar avea nevoie doar de 200 de miligrame, iar aceste informații vor putea fi cunoscute abia atunci când vom dispune de date genetice complete pentru populație.
– Mihail Pautov
Totuși, medicul a avertizat că implementarea integrală a acestei tehnologii nu este facilă și necesită timp pentru ca scanarea genetică să își atingă potențialul maxim.
Este esențial să fim prudenți și să nu ne lăsăm înșelați de promisiunile premature, deoarece simpla scanare genetică a fiecărui român nu ne va oferi imediat toate aceste răspunsuri, motiv pentru care sunt necesare proiecte precum cel despre care vorbim și proiectul ROGEN, dezvoltat tot de UMF, care își propune să strângă peste 10.000 de genoame în prima fază, iar proiectul BioMedLake, bazat pe inteligență artificială, este crucial pentru că va colecta, analiza și interpreta aceste date extrem de voluminoase, care nu pot fi gestionate nici măcar de echipe numeroase de cercetători, dar inteligența artificială va putea să le proceseze și să ofere concluzii valoroase.
– Mihail Pautov
Inteligența artificială ca instrument: rolul decisiv al medicului
Întrebată ce ar face dacă o recomandare a inteligenței artificiale ar contrazice experiența sa clinică, dr. Beatrice Mahler a reiterat că tehnologia este un instrument, iar responsabilitatea finală îi aparține întotdeauna medicului.
Tehnologia nu poate înlocui algoritmul uman si nici responsabilitatea medicului, ele sunt și trebuie să rămână instrumente pe care medicul să le folosească spre ajutorul pacientului.
– Beatrice Mahler
Pe lângă beneficiile evidente, dr. Mahler a semnalat și riscurile semnificative asociate utilizării AI în medicină, chiar dacă interconectarea și analiza rapidă a datelor pot accelera diagnosticul și găsirea tratamentelor salvatoare.
Cel mai mare risc cred ca vine din zona vulnerabilităților legate de securitatea datelor genetice și riscul apariției unor erori de algoritm („halucinații” sau bias-uri ale AI) dacă datele de antrenare nu au fost corecte, dar există și riscul unor de atacuri cibernetice în cadrul războiului informațional prezent la acest moment în lume.
– Conf. dr. Beatrice Mahler
La rândul său, medicul Mihail Pautov a accentuat importanța evitării exceselor în utilizarea inteligenței artificiale, subliniind că medicii sunt cei care, în cele din urmă, își asumă deciziile. El a adăugat că relația dintre personalul medical și AI va fi una benefică, deoarece “medicii nu sunt atât de creduli pe cât s-ar putea crede”.
Este foarte important să nu ne lăsăm păcăliți și să nu alunecăm în excese, deoarece, indiferent de instrumentele folosite, medicul este cel care are întotdeauna ultimul cuvânt și care își asumă întreaga responsabilitate pentru deciziile luate. Atunci când un medic trebuie să ia o hotărâre, aceasta se poate baza pe cunoștințele acumulate, pe intuiția profesională, pe ghidurile clinice sau chiar pe sugestiile oferite de un sistem de inteligență artificială, însă acestea rămân doar recomandări, iar medicul este cel care hotărăște, își asumă decizia și răspunde atât moral, cât și medico-legal pentru eventualele erori sau complicații, fiind astfel singurul care gândește și decide în mod conștient. Prin urmare, medicii nu sunt atât de creduli pe cât s-ar putea crede, iar atunci când inteligența artificială, despre care știm că poate greși chiar și în situații simple, oferă o informație, este bine ca aceasta să fie primită cu un grad sănătos de scepticism și trecută printr-un filtru critic personal, dar nu într-atât de încât să ignorăm complet aceste instrumente utile, ci mai degrabă să le integrăm în practică, primind direcții de diagnostic sau terapeutice, dar verificându-le mereu și raționând asupra lor. Deoarece inteligența artificială poate greși, de exemplu, într-un caz din zece, medicul trebuie să fie atent pentru a identifica erorile, să analizeze raționamentul oferit și să folosească AI-ul ca pe un asistent extrem de inteligent, cu care se consultă, punând întrebări suplimentare, cerând explicații despre cum s-a ajuns la un anumit răspuns și provocând sistemul pentru a găsi eventuale greșeli în lanțul logic, astfel încât să poată decide dacă răspunsul este corect sau nu.
– Mihail Pautov
Cel mai mare avantaj al inteligenței artificiale în medicină, conform dr. Pautov, rezidă în capacitatea sa de a procesa volume masive de date, imperceptibile ochiului uman. Această facilitate vine însă la pachet cu riscuri majore, legate de pierderea sau scurgerea acestor date extrem de sensibile, care dezvăluie “secretele biologice” ale fiecărei persoane. Aceste informații vor fi securizate de STS.
Cel mai mare beneficiu al inteligenței artificiale în medicină constă în capacitatea sa de a procesa volume uriașe de date pe care ochiul uman nu le poate percepe, iar acest lucru îl pot ilustra prin propria mea experiență de cercetare, deoarece lucrez la o teză de doctorat despre analiza radiomică a cancerelor de pancreas, în cadrul căreia am creat un program care încarcă tomografiile pacienților și poate detecta detalii profunde, invizibile pentru ochi, iar această capacitate este deja recunoscută și dovedită la nivel mondial, permițându-ne să explorăm o profunzime a analizei datelor inaccesibilă minții umane. Riscul major îl reprezintă însă pierderea, rătăcirea sau scurgerea acestor date extrem de sensibile, care dezvăluie secretele biologice ale fiecărei persoane, iar o eventuală breșă de securitate ar putea duce la discriminări, cum ar fi refuzul unui angajator de a recruta pe cineva cu risc crescut de accident vascular cerebral, pentru că ar evita astfel un potențial incident la locul de muncă, iar acest risc subliniază necesitatea ca proiectele pilot să fie dezvoltate și finanțate de stat sau de Uniunea Europeană, implicând instituții precum STS, care nu au interes comercial și pot asigura securitatea datelor.
– Mihail Pautov
Proiectul BioMedLake: o infrastructură de 100 de milioane de lei pentru medicina viitorului
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a inițiat proiectul „Bioinnovative Center for Integrated Medical Data and Research in Bucharest” – BioMedLake. Această inițiativă vizează dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare biomedicală, integrarea datelor medicale și stimularea colaborării naționale în domeniu. Cu o valoare totală de 99.676.414 lei, finanțată integral prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Sănătate, proiectul își propune să creeze un ecosistem digital complex pentru colectarea, stocarea securizată și procesarea datelor medicale de la cel puțin 30 de unități partenere, contribuind la alinierea României la standardele europene de sănătate digitală.
Rectorul UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga, a subliniat că BioMedLake este mai mult decât o inițiativă de infrastructură digitală, având potențialul de a transforma modul în care sunt organizate și valorificate datele medicale în România. El a evidențiat sprijinul proiectului pentru utilizarea responsabilă a datelor medicale, a tehnologiilor inovative și a inteligenței artificiale.
Ne aflam astazi in fata unei initiative cu impact national, care are potentialul de a schimba modul in care intelegem, organizam si valorificam datele medicale in beneficiul cercetarii, al inovarii si, in final, al pacientilor. BioMedLake nu este doar un proiect de infrastructura digitala. Este un proiect care deschide o etapa noua in colaborarea dintre universitati, spitale, institute de cercetare, autoritati publice si parteneri tehnologici, intr-un domeniu esential pentru viitorul medicinei: utilizarea responsabila a datelor medicale, a tehnologiilor inovative si a inteligentei artificiale.
– Rector Viorel Jinga
Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea și implementarea unui ecosistem digital integrat, dedicat cercetării medicale bazate pe date clinice și genomice de mare volum. Prin BioMedLake, va fi creată o infrastructură complexă de tip Data Lake și High-Performance Computing (HPC), menită să colecteze, să stocheze securizat și să proceseze date de la cel puțin 30 de unități medicale partenere. Această infrastructură va fi completată de o platformă integrată pentru cercetare, care va include o aplicație mobilă pentru pacienți, un sistem de management al studiilor clinice, dashboard-uri de cercetare și interfețe de conectivitate.
