Principalele avertismente au fost formulate în cadrul conferinței „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată de Centrul Agora pentru Democrație. Evenimentul a reunit la București oficiali NATO, decidenți politici și experți militari, care au subliniat modul în care conflictul din Ucraina transformă radical abordarea statelor privind propria apărare.
Avertismentul unui general NATO: „Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Generalul-maior Adrian Ciolponea, cel mai înalt oficial român din structurile NATO, în calitate de reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR), a emis un avertisment fără precedent. Potrivit acestuia, Alianța Nord-Atlantică nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui conflict care implică atacuri masive cu drone, un scenariu care devine tot mai probabil.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a menționat că, deși forțele ucrainene reușesc să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, stabilirea zonelor optime de interceptare rămâne o problemă deschisă, asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la un consens.
Transformarea strategică impusă de drone
Adrian Ciolponea a subliniat că provocarea majoră a NATO nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități operaționale concrete. El a insistat asupra evoluției rapide a tehnologiei dronelor, care impune armatelor o adaptare fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat oficialul NATO.
Avantajele majore ale dronelor, a detaliat generalul, sunt costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare, alături de ritmul lor rapid de evoluție, atât software, cât și hardware. Această dinamică redefinește ciclul de viață al sistemelor militare, punând accent pe evoluții rapide și iterative. „Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială”, a explicat Ciolponea.
În acest context, din cele peste 228 de companii europene active în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate, care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și clasificare, până la urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice. NATO abordează aceste provocări prin inițiative precum LCI-X, care testează noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda, și studiul FNX, derulat alături de industrie și mediul academic, pentru a evalua integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate.
Vulnerabilitățile flancului estic: de la supraveghere la infrastructură critică
Analiza vulnerabilităților a fost completată de Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard. Ea a evidențiat lipsa capacităților suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) ca fiind o vulnerabilitate majoră a flancului estic. “Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu.
Experta a punctat, de asemenea, paradoxul apărării moderne a României: deși țara deține sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, rămâne expusă în fața dronelor ieftine și de joasă altitudine, intens folosite în Ucraina. O altă preocupare majoră vizează controlul infrastructurii critice europene – porturi, aeroporturi, infrastructuri digitale – care sunt deținute sau dezvoltate de entități din state ce nu împărtășesc interesele strategice ale NATO. “Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat Lavinia Teodorescu. La acestea se adaugă problemele de mobilitate militară, multe drumuri și poduri din regiune neîndeplinind standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
Dronă, factor decisiv pe câmpul de luptă și în comunicații
Pavel Popescu, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a consolidat ideea rolului decisiv al dronelor în războiul din Ucraina. “Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii”, a declarat Pavel Popescu. El a adăugat că și comunicarea prin sateliți pe orbită joasă transformă fundamental infrastructura de comunicații, cu implicații profunde atât pentru societatea civilă, cât și pentru reziliența forțelor armate.
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a detaliat prioritățile României în perspectiva viitorului summit NATO de la Ankara. Acestea se aliniază cu obiectivele generale ale Alianței: consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și sprijinul continuu pentru Ucraina prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a reafirmat că România resimte direct efectele războiului din vecinătate, inclusiv în regiunea Mării Negre, ceea ce impune integrarea rapidă a lecțiilor învățate din Ucraina în planificarea militară a Alianței. “Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a conchis Simona Cojocaru.
