Israelul a anunțat, luni, că a lovit ținte militare din vestul și centrul Iranului, într-o nouă escaladare a conflictului regional, la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump i-ar fi cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu riposteze la atacurile iraniene, pentru a nu pune în pericol negocierile dintre Washington și Teheran.
Potrivit Reuters, atacurile israeliene au vizat obiective militare iraniene, după ce Iranul a lansat rachete către Israel ca răspuns la loviturile israeliene asupra zonei Dahiyeh, din sudul Beirutului, bastion al Hezbollah. Armata israeliană a transmis că sistemele de apărare au interceptat rachetele lansate din Iran, iar Gardienii Revoluției din Iran au afirmat că Israelul a folosit rachete balistice lansate din aer în atacurile asupra teritoriului iranian.
Trump a cerut oprirea atacurilor: „Suntem aproape de un acord”
Escaladarea vine într-un moment extrem de sensibil pentru administrația Trump, care încearcă să negocieze cu Iranul un acord mai larg de încetare a conflictului și de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale.
Potrivit Axios, Donald Trump l-ar fi sunat pe Benjamin Netanyahu duminică și i-ar fi cerut să nu lanseze noi atacuri, argumentând că Statele Unite sunt aproape de „ceva bun” în privința unui acord cu Iranul. Reuters notează că discuția telefonică ar fi durat aproape o jumătate de oră, iar Casa Albă și biroul premierului israelian nu au comentat imediat informațiile.
Într-un interviu pentru Financial Times, Trump a susținut că noile atacuri israeliene și iraniene nu vor afecta negocierile cu Teheranul. Președintele american a transmis însă și un mesaj public dur la adresa lui Netanyahu, afirmând că premierul israelian „nu va avea de ales” decât să accepte un eventual acord negociat de Washington cu Iranul. „Eu decid. Eu iau toate deciziile. El nu decide”, a spus Trump, potrivit Financial Times.
Iranul a atacat după bombardamentele israeliene din Beirut
Noua rundă de confruntări a început după ce Israelul a lovit, duminică, sudul Beirutului, într-o zonă controlată de Hezbollah. Guvernul israelian a susținut că atacul a vizat „cartiere generale teroriste”, ca răspuns la tiruri Hezbollah asupra nordului Israelului, deși gruparea libaneză nu și-a revendicat tirurile.
Potrivit The Guardian, atacul israelian din Dahiyeh a lovit două apartamente din două clădiri diferite, iar bilanțul preliminar indicat de presa de stat libaneză a fost de doi morți și 11 răniți. La scurt timp, Iranul a lansat aproximativ zece rachete balistice către nordul Israelului, iar armata israeliană a susținut că toate rachetele au fost interceptate sau au căzut în zone nelocuite.
Gardienii Revoluției au prezentat atacul nu ca pe un incident izolat, ci ca pe începutul unei campanii de lovituri cu rachete și drone care ar urma să continue mai multe zile, potrivit The Guardian. Iranul avertizase anterior că orice atac israelian asupra Beirutului va fi considerat o încălcare a armistițiului și va atrage un răspuns direct împotriva Israelului.
Israelul spune că a vizat lansatoare de rachete, nu infrastructura energetică
Ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a afirmat că Iranul a tras 11 rachete balistice asupra Israelului și că „nicio țară care se respectă” nu ar tolera un asemenea atac. Potrivit diplomatului israelian, loviturile Israelului au vizat lansatoare de rachete sol-sol și infrastructură militară care nu are legătură cu sectorul energetic.
Gardienii Revoluției au susținut că au vizat baza aeriană Ramat David, aflată în apropiere de Nazaret. Reuters a relatat că sirenele antiaeriene au sunat la Tel Aviv, iar armata israeliană a anunțat separat că a detectat și o rachetă lansată din Yemen către teritoriul israelian, primul atac de acest tip după armistițiul din 8 aprilie.
Miza: acordul SUA-Iran și Strâmtoarea Hormuz
Contextul diplomatic este la fel de important ca schimbul militar de lovituri. Statele Unite și Iranul discută un acord care ar urma să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz, blocată parțial de Teheran, dar și garanții privind programul nuclear iranian.
Potrivit Reuters, Iranul cere ridicarea sancțiunilor americane și internaționale, recunoașterea influenței sale asupra Strâmtorii Hormuz și eliberarea a miliarde de dolari din active înghețate. Washingtonul, în schimb, vrea ca un acord să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară.
Pe acest fond, administrația americană promovează și o rezoluție la Agenția Internațională pentru Energie Atomică prin care Iranului i se cere să ofere informații precise despre siturile nucleare bombardate și despre stocurile de uraniu îmbogățit. Reuters notează că proiectul american riscă să complice negocierile, în condițiile în care Iranul a reacționat de obicei dur la rezoluțiile AIEA, fie prin reducerea cooperării, fie prin accelerarea unor activități nucleare.
Petrolul a trecut din nou de 96 de dolari
Noile atacuri au avut efect imediat și pe piețele internaționale. Cotațiile Brent au urcat cu peste 3% în tranzacțiile de luni dimineață, revenind peste pragul de 96 de dolari pe baril, potrivit Reuters. Creșterea reflectă temerile privind o extindere a conflictului într-o zonă-cheie pentru aprovizionarea globală cu energie.
Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru transportul unei părți semnificative din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial, iar orice blocaj prelungit poate avea efecte asupra prețurilor globale la energie, inflației și costurilor de transport.
Riscul unei escaladări regionale
Criza are mai multe fronturi simultane. Israelul continuă operațiunile împotriva Hezbollah în Liban, Iranul leagă orice acord cu SUA de o încetare a focului care să includă și Libanul, iar atacurile din Yemen sugerează implicarea indirectă sau reactivarea unor aliați regionali ai Teheranului.
Președintele Parlamentului iranian și principal negociator al Teheranului, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat că bazele americane și activele israeliene din regiune pot deveni „ținte legitime”, acuzând Statele Unite și Israelul că nu respectă înțelegerile privind Libanul.
De partea cealaltă, Israelul susține că operațiunile din Liban împotriva Hezbollah trebuie tratate separat de orice înțelegere SUA-Iran, poziție respinsă de Teheran. Această diferență de abordare explică tensiunea dintre Washington și Ierusalim. Trump încearcă să închidă conflictul printr-un acord cu Iranul, în timp ce Netanyahu pare să continue campania militară împotriva infrastructurii iraniene și a aliaților Teheranului din regiune.
