O sesizare disciplinară a fost depusă joi, 30 aprilie, la Inspecția Judiciară împotriva judecătoarei Camelia-Dorina Grecu, din cadrul Tribunalului Cluj. Demersul a fost inițiat în numele lui Cristian Anton, fostul șef ARR, iar apărarea susține că nu este vorba despre un simplu pas procedural, ci despre o reacție „necesară, legitimă și fermă” în fața unor „derapaje grave de la standardele fundamentale ale justiției”.
Potrivit avocatului Kristian Winzer, analiza actelor din dosar indică o situație care depășește sfera unor eventuale erori judiciare și intră în zona unor conduite „vădit incompatibile cu funcția de judecător”.
„Certitudine” în loc de suspiciune rezonabilă
Unul dintre reproșurile centrale vizează modul în care magistratul ar fi analizat cauza în etapele anterioare. Apărarea susține că judecătoarea ar fi validat în mod repetat teza acuzării în termeni de certitudine, apreciind explicit existența unui mecanism infracțional și atribuind persoanelor vizate fapte concrete.
„Nu vorbim despre simple aprecieri preliminare, ci despre o poziționare fermă asupra fondului acuzațiilor”, a explicat avocatul.
Ulterior, aceeași judecătoare ar fi fost desemnată să decidă asupra arestării preventive a lui Cristian Anton, în baza acelorași date și probe – o situație care, potrivit apărării, ridică probleme serioase de imparțialitate.
„O opinie deja formată”
Avocații susțin că nu ne aflăm în ipoteza obișnuită a participării unui judecător în faze procesuale diferite, ci într-un context în care opinia judiciară era deja „formată, consolidată și exteriorizată fără echivoc”.
„În aceste condiții, ideea unei analize reale, autonome și imparțiale devine pur formală”, se arată în poziția oficială.
Din perspectiva unui observator obiectiv, soluția de arestare preventivă nu mai apare ca rezultatul unei deliberări autentice, ci ca expresia unei convingeri deja fixate anterior, mai susține apărarea.
Acuzații grave: lipsa motivării reale
Sesizarea aduce acuzații dure și în ceea ce privește motivarea hotărârii de arestare preventivă.
Potrivit avocatului, încheierea instanței nu ar conține un raționament judiciar propriu, ci ar reproduce, „într-o manieră extensivă și necritică”, conținutul referatului procurorului, inclusiv la nivel de formulare și structură argumentativă.
„Nu ne aflăm în prezența unei motivări insuficiente, ci a unei veritabile absențe a motivării, ceea ce echivalează cu lipsa exercițiului real de jurisdicție”, susține apărarea, avertizând că o asemenea practică golește de conținut rolul judecătorului și transformă actul de justiție într-o formalitate de validare automată a concluziilor acuzării.
Apărarea atrage atenția asupra implicațiilor majore ale unei astfel de conduite.
„Într-un stat de drept, libertatea unei persoane nu poate fi decisă printr-un simplu copy-paste din actele acuzării și nici de către un judecător care și-a exprimat deja, în mod repetat, convingerea asupra vinovăției”, a declarat Kristian Winzer.
Potrivit acestuia, o astfel de abordare nu afectează doar drepturile persoanei vizate, ci compromite direct și grav încrederea publicului în imparțialitatea justiției.
Abateri disciplinare invocate
Sesizarea depusă la Inspecția Judiciară invocă abateri disciplinare de maximă gravitate, între care
– încălcarea normelor privind incompatibilitățile,
– nerespectarea obligației de abținere,
– lipsa totală a motivării hotărârii și
– exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
Avocații subliniază că aceste aspecte nu sunt simple chestiuni tehnice, ci ating „nucleul dur al dreptului la un proces echitabil”.
Apel la reacție instituțională fermă
Apărarea consideră că astfel de situații nu pot fi tratate cu indulgență și nu pot fi minimalizate.
„Independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci o garanție esențială pentru fiecare cetățean. Atunci când această garanție este compromisă, reacția instituțională trebuie să fie fermă, clară și lipsită de echivoc”, a mai declarat avocatul Kristian Winzer.
Prin demersul formulat, se solicită activarea mecanismelor disciplinare și aplicarea unor sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor.
Dosarul DNA
Şeful ARR, Cristian Anton, a fost reținut de procurorii DNA în 31 martie, într-un dosar în care este acuzat luare de mită, constituire de grup infracțional organizat și folosirea de informații care nu sunt destinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite. El este acuzat de procurori că a luat mită sume cuprinse între 600 și 1.500 de euro pentru subiectele la examenul pentru atestate profesionale pentru șoferi profesioniști pe transportul de marfă. În total 94.000 de euro.
Potrivit DNA, Cristian Anton, în calitate de director general al ARR, a constituit un grup infracțional organizat, împreună cu administratorul unei firme și propietarul unui centru de pregătire profesională, „în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție, urmărind o acțiune concertată prin care, contra unor sume de bani primite ca mită, să permită fraudarea examenelor teoretice pentru obținerea atestatelor/certificatelor de pregătire profesională, desfășurate în cadrul A.R.R. (atât proba la calculator cât și proba scrisă)”. Șeful ARR era liderul grupului infracțional, acuză DNA.
În total, 12 persoane sunt vizate de ancheta procurorilor. La perchezițiile făcute la locuința lui Cristian Anton, anchetatorii au găsit circa 500.000 de euro, o parte din bani fiind puși în cutii de pantofi.
