Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.
Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și vizează, în principal, creșterea echității salariale, transparenței și orientarea sistemului către performanță. Autoritățile subliniază că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați din sectorul public.
Anul acesta, la fel ca anul trecut, salariile bugetarilor au fost înghețate, de fiecare dată printr-o ordonanță de urgență dată la finalul lunii decembrie (2024, respectiv 2025). Între 2022 și 2024 bugetul alocat salariilor bugetarilor, „anvelopa salarială”, cum este ea denumită de economiști a crescut 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 până la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, an după care au fost operate înghețări.
În termeni mai simpli, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite de statul român, aproape 30 în 2023 și 32 în 2024 au mers către plata salariile angajaților din mediul public. Cheltuielile actuale sunt imposibil de susținut cu veniturile actuale.
Cele mai importante prevederi din noua lege a salarizării
Potrivit documentului consultat de ȘtirileProTV.ro, care a fost transmis inițial partenerilor sociali înainte de a fi supus dezbaterii publice, proiectul de lege urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare. De asemenea, există posibilitatea ca până să fie pus în dezbatere publică, proiectul să mai sufere modificări.
Un element central al reformei îl reprezintă limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, comparativ cu 1:12 în prezent. Măsura este menită să reducă diferențele salariale și să asigure o distribuție mai echilibrată a veniturilor.
Proiectul introduce, de asemenea, o regulă strictă: toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin această lege. Orice beneficii stabilite prin alte acte normative vor fi considerate nule. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE.
Tot ca element de noutate față de legislația actuală, noua lege propune o ierarhizare clară a funcțiilor pe grade salariale, stabilite pe baza unei metodologii unitare. Salariile vor fi calculate prin înmulțirea unor coeficienți cu o valoare de referință, stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare, această valoare este estimată la 4.325 lei.
Salariile de bază, soldele de funcție și indemnizațiile vor fi calculate în noul sistem prin înmulțirea unor coeficienți stabiliți în anexele legii cu o valoare de referință, determinată anual prin legea bugetului de stat. Practic, nivelul veniturilor din sectorul public va depinde direct de această valoare de referință și de poziționarea fiecărei funcții în grila de salarizare.
În același timp, proiectul introduce o garanție pentru angajați: dacă veniturile rezultate în urma aplicării noii formule sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară, se va acorda automat salariul minim garantat în plată. Măsura este aliniată la normele europene privind salariile minime adecvate și are rolul de a preveni scăderea veniturilor sub un prag considerat decent.
În ceea ce privește sporurile, acestea vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții, cu unele excepții precum orele suplimentare sau munca de noapte.
Sporurile și indemnizațiile păstrate și cele eliminate
Printre sporurile menținute se numără cel de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și cele de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene. De aceste majorări ar putea beneficia și anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe.
În același timp, proiectul elimină unele beneficii existente, precum indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor, acesta din urmă urmând să fie inclus în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ.
Un element central al reformei îl reprezintă plafonarea sporurilor: suma acestora, împreună cu primele și indemnizațiile, nu va putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepție fac sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii.
Proiectul mai prevede acordarea unui spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap, dar elimină sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut.
Autoritățile susțin că noile reguli urmăresc reducerea discrepanțelor, corelarea veniturilor cu performanța și menținerea cheltuielilor de personal în limite sustenabile.
Totodată, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultatele obținute, dar în limite stricte. Acestea vor putea ajunge la maximum 30% din salariul de bază individual, însă vor fi acordate doar unui procent limitat de angajați.
Pentru a crește transparența, instituțiile publice vor fi obligate să transmită periodic date privind veniturile salariale către Ministerul Muncii, nerespectarea acestei obligații urmând să fie sancționat.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv la nivelul administrației publice locale, unde va fi implementată o grilă unică de salarizare.
Autoritățile susțin că reforma este esențială pentru asigurarea sustenabilității financiare pe termen lung și pentru crearea unui sistem salarial mai echitabil și predictibil în sectorul public.
