Participarea la nunți nu mai este o prioritate pentru mulți români, care aleg tot mai des să contribuie financiar fără a fi prezenți la eveniment. Pe fondul creșterii costurilor din ultimul an, invitații evită cheltuieli precum ținuta, transportul sau cazarea și preferă varianta mai simplă: plicul trimis mirilor. Specialiștii spun că acest comportament devine tot mai frecvent, iar rata de prezență la nunți a scăzut vizibil.
Invitații lipsesc, dar contribuie financiar
În Oradea, organizatorii de evenimente observă direct schimbarea. Mihaela Bar, wedding planner, spune că tot mai mulți invitați confirmă inițial participarea, dar renunță pe parcurs.
„Sfârșitul de 2025 a fost puțin atipic, în sensul că rata de abandon la nuntă, ceea ce înseamnă neprezentarea invitaților, a fost ceva mai mare. Vorbim de o rată care ajungea la 20%, până la 25%”, spune Mihaela Bar, wedding planner, potrivit Digi24.
În practică, asta înseamnă că dintr-o listă de 300 de invitați ajung efectiv la eveniment doar aproximativ 220-240 de persoane.
Costurile ridicate îi țin pe oameni acasă
Pentru mulți invitați, participarea la o nuntă implică cheltuieli tot mai greu de justificat. De la bilete de avion și combustibil, până la cazare, toate s-au scumpit.
„Am avut rude care lucrează în străinătate, care ne-au spus că își iau liber și că vin. Pe măsură ce trece timpul, mulți ne anunță că preferă să ne trimită plic, pentru că s-au scumpit de la biletele de avion, benzină, costurile cazării”, povestește Maria, o tânără care se pregătește de nuntă.
Plicul nu mai acoperă costurile ca înainte
Chiar dacă mirii nu mai plătesc meniul pentru cei absenți, pierderea rămâne. Sumele oferite nu mai au aceeași valoare ca în trecut.
„300 de euro, cât era media la o nuntă de pus în plic acum 5 ani de zile, nu este egal cu 300 de euro astăzi”, mai spune Mihaela Bar.
În prezent, costul mediu pentru un invitat ajunge la aproximativ 150 de euro, incluzând sala, meniul, muzica și alte servicii precum foto-video, candy bar sau aranjamentele florale.
Sociologii: relațiile sociale se schimbă
Fenomenul reflectă și o transformare mai profundă a societății, spune sociologul Adrian Hatos.
„În urbanitatea noastră, trecem la o organizare bazată pe rețea, comunități mai laxe, relații mai slabe, în care avem mai puține obligații comunitare. E adevărat, atunci când avem nevoie de bani, brusc ne aducem aminte de reciprocitățile tradiționale, ne aducem aminte de sute de persoane care ar putea să ne dea un cadou”, e de părere sociologul Adrian Hatos.
