Franța a ratat la limită prima poziție în clasamentul celor mai mari deficite din zona euro la sfârșitul anului 2025. Hexagonul (cu 5,1% din PB) a fost depășit pe ultima sută de metri de Belgia (5,2% din PIB). România are cel mai mare deficit bugetar din toată Uniunea Europeană, arată publicația Les Echos, citată de Rador.
În zona euro, în ansamblu, finanțele publice ale statelor membre au înregistrat un deficit de 2,9% din PIB. Cifrele sunt mai ridicate la nivelul întregii Uniuni Europene, în principal din cauza Poloniei, care investește masiv în apărare în fața Rusiei, și a României, ale cărei finanțe publice sunt deosebit de deteriorate, deficitul public al Bucureștiului ajungând la 7,9% din PIB anul trecut.
Războiul din Orientul Mijlociu a costat deja Franța între 4 și 6 miliarde de euro
Chiar și în privința cheltuielilor publice, Franța, unde acestea se ridică la 57,2% din PIB, nu mai ocupă primul loc în zona euro de doi ani. Și aici, Hexagonul a fost depășit de Finlanda. Iar Germania, care se confruntă cu o creștere economică foarte slabă și intenționează să relanseze activitatea în acest an, a văzut cheltuielile publice depășind 50% din PIB, la fel ca Polonia.
Datoria publică, în schimb, a avut tendința de a crește anul trecut, ajungând la 87,8% din PIB în zona euro. Franța se află mult peste medie, cu o datorie de 115,6% din PIB.
Războiul din Iran
Anul 2026 nu începe deloc bine pentru statele europene. Războiul lansat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului a dus la creșterea prețurilor hidrocarburilor. Europa, puternic dependentă de importuri, va trebui astfel să facă față unei încetiniri a creșterii economice și unei creșteri a inflației, care va frâna consumul.
Această nouă fază de creștere a prețurilor ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor, ceea ce va avea, de asemenea, consecințe asupra finanțelor publice. De altfel, ratele dobânzilor pe termen lung plătite de țările europene pentru a se împrumuta au crescut de la începutul conflictului, în special pentru Franța.
„Este o problemă pentru state, mai ales pentru cele care nu reușesc să-și reducă deficitul structural”, consideră Nicolas Forest, director de investiții al administratorului de active Candriam. Dobânzile la datorie reprezentau 1,9% din PIB în 2022 pentru Franța și vor ajunge la 2,5% în acest an. „Acest lucru complică situația și reduce marjele de manevră ale unor țări precum Belgia și Franța”, spune el, îngrijorat pe termen lung de un posibil derapaj și mai accentuat al ratelor dobânzilor dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă rapid.
Această deteriorare a finanțelor publice ale mai multor state europene face tot mai necesară, dar și mai dificilă, o îndatorare comună la nivelul continentului. O astfel de măsură ar permite „reducerea costurilor datoriei” pentru state, a subliniat economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, într-un discurs susținut miercuri la Frankfurt.
Dar totul „depinde, în cele din urmă, de o voință politică suficientă și de încredere reciprocă”. Cu o precizare: această încredere presupune „consolidarea importanței disciplinei bugetare la nivel național”, a adăugat el. Deocamdată, acest lucru este departe de a fi realizat.
