Cu 45.000 de aparate de joc autorizate în toată țara, ONJN are la dispoziție mai puțin de 70 de angajați care verifică modul în care funcționează acestea, dar și dacă interzicerea accesului minorilor în sălile de joc este respectată.
Dacă toți adolescenții din România ar fi o clasă cu 28 de elevi, atunci 7 dintre ei au jucat măcar o dată la păcănele. Online sau offline. Un sfert dintre ei, adică tot 7, ar începe să joace chiar mai devreme de clasa a noua, înainte să împlinească 14 ani. Vârful de inițiere apare la 16 ani, arată cercetarea „Betting on a better future”, citată de publicația Școala 9, într-un nou articol din seria dedicată impactului jocurilor de noroc asupra adolescenților.
Publicația a creat un search bar pentru București unde orice părinte poate vedea câte săli de jocuri sunt lângă școala la care învață copilul său.
Publicația inventariază și resursele pe care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), adică instituția înființată în 2013, sub Ministerul de Finanțe, la are pentru a supraveghea industria, pentru a se asigura că jocurile sunt corecte, consumatorii nu sunt fraudați și că operatorii își plătesc taxele la stat.
Unul dintre rolurile ONJN este și acela de a proteja consumatorii, de a se asigura că minorii nu au acces în săli și pe platforme online și că le oferă posibilitatea jucătorilor să se autoexcludă.
La 45.000 de aparate de joc autorizate în prezent în toată țara, potrivit registrului Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), șeful instituției, Vlad Soare, declară pentru Școala 9 că „avem sub 70 de persoane care fac control la nivel național”. Asta în condițiile în care inspectorii trebuie să verifice „atât accesul minorilor în sălile de joc, cât și funcționarea mijloacelor de joc”.
Acum trei ani Poliția națională a identificat la nivel național un singur elev din județul Gorj care era în timpul orelor într-o sală de jocuri, în 2024 au găsit trei elevi în județul Gorj și anul trecut doi minori din Harghita. Situația ar putea fi diferită la polițiile locale.
În anumite cazuri, chiar școlile cer sprijin de la autoritățile locale. De exemplu, un director din Domnești, Argeș, a cerut ca, pentru fiecare caz, poliția să transmită școlii numele elevului, data și ora în care a fost găsit în sălile de jocuri din proximitatea liceului. Poliția a identificat atunci nouă elevi, relatează publicația.
În replică, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET, care reprezintă 90% din piața jocurilor de noroc, spune că operatorii „au toleranță zero” în ceea ce privește accesul minorilor la jocurile de noroc.
