Franța va introduce statutul de colaborator al justiției, după modelul italian/ Va fi adresat persoanelor „care doresc să se distanțeze de infracțiuni, ajutând sistemul judiciar prin transmiterea de informații importante”
Franța se pregătește să introducă un statut de „pentito în stil italian”, a anunțat ministrul Justiției, Gérald Darmanin, săptămâna aceasta. Sistemul va fi similar cu statutul italian de colaborator al justiției și ar trebui să fie introdus până în iunie, relatează Euronews, citată de Rador Radio România.
Va fi adresat persoanelor „care doresc să se distanțeze de infracțiuni, ajutând sistemul judiciar prin transmiterea de informații importante”, a declarat ministrul francez. În schimb, acestea și familiile lor vor primi protecție juridică. „Ceea ce ne lipsește cel mai mult sunt dovezile din spatele acuzațiilor, persoanele care fac dezvăluiri”, a declarat Gérald Darmanin.
Însă, pentru a adera la un model „în stil italian”, nu este suficientă simpla introducere a unor măsuri de protecție, cum ar fi o schimbare completă de identitate.
Pentru Charlotte Moge, profesoară de studii italiene la Universitatea „Jean Moulin Lyon 3”, reducerea pedepsei este, de asemenea, „fundamentală”. Mai mult, termenul folosit ar trebui să fie „colaborator al justiției” mai degrabă decât „pocăit”.
Intervievată de „Euronews”, specialista în mafie italiană a explicat că în Italia, colaboratorii de justiție pot obține reduceri de pedeapsă „chiar și cu zeci de crime în spate”. „Până când nu vom ști dacă reducerea pedepsei a fost încorporată în legislația franceză”, avertizează profesoara, „este imposibil să comparăm arsenalul pregătit de autoritățile franceze cu cel de peste Alpi, care a permis Romei să obțină «mari succese» în lupta împotriva fenomenului mafiot”.
În Italia, la 31 decembrie 2024, 3.090 de persoane beneficiau de regimul de protecție, conform unui raport semnat la 14 noiembrie 2025 de ministrul de interne, Matteo Piantedosi. Dintre aceștia, 707 erau colaboratori ai justiției: 217 aparțineau Camorrei, 156 Societății Foggiane (cunoscută și sub numele de A Patra Mafie), 143 aparțineau Cosa Nostra, 126 ‘Ndranghetei și 65 altor organizații.
În ciuda evoluției structurilor și strategiilor mafiei în ultimii 30 de ani, „fenomenul colaborării cu justiția a demonstrat în mod constant o importanță centrală pe axa consolidării de neoprit a acțiunii de combatere a tuturor formelor de criminalitate organizată”, se arată în document.
Deși statutul de colaborator este o prevedere „fundamentală” a legislației italiene, observă Charlotte Moge, „este legat de alte prevederi la fel de importante”, printre care infracțiunea de asociere mafiotă, confiscarea averilor, izolarea, dizolvarea administrațiilor publice în caz de infiltrare a mafiei, sprijinirea antreprenorilor care raportează activități de escrocherie și programele de educație juridică.
În Franța, statutul de „pentito”, creat pentru prima dată în 2004, nu este o măsură izolată. O nouă lege „care vizează scoaterea Franței din capcana traficului de droguri” a fost introdusă în iunie 2025, înființând Procuratura Națională împotriva Criminalității Organizate. Acest organism va fi responsabil de cele mai grave cazuri de criminalitate organizată, inclusiv traficul de droguri – un fenomen considerat din ce în ce mai violent și structurat în Franța.
Noua lege consolidează, de asemenea, confiscarea bunurilor aparținând criminalității organizate și rețelelor de traficanți.
În ceea ce privește statutul de „pentito”, legea din 2025 stabilește că „persoanele care au dreptul la reducerea pedepselor […] pot beneficia, în timpul anchetelor sau al procedurilor preliminare, de statutul de colaborator al justiției”.
Deși această formulare rămâne temporară, în așteptarea decretului care va specifica termenii de aplicare, legea franceză pare mai puțin țintită decât echivalentul său italian. Sistemul italian vizează în mod explicit membrii organizațiilor mafiote, în timp ce în Franța textul privește teoretic orice tip de infracțiune prevăzută de codul penal.
„Statutul de colaborator este o armă formidabilă pentru ruperea legăturilor asociative care caracterizează organizațiile mafiote”, a declarat Charlotte Moge pentru „Euronews”, subliniind că criminalitatea organizată în Franța nu are aceeași structură precum cea italiană.
„În fața infracțiunii de trafic de droguri așa cum îl cunoaștem în Franța, unde nu există legături asociative sau sentimente de apartenență – în special cu practicile de externalizare și subcontractare excesivă -, mă îndoiesc că ar fi posibil să fie transferat acest statut așa cum este”.
