Depuis le 1er janvier 2024, les demandeurs d’emploi qui refusent deux fois un CDI à l’issue d’un CDD ou d’un intérim peuvent perdre leurs allocations chômage. Si les syndicats ont tenté de faire tomber cette sanction, le Conseil d’Etat a confirmé le dispositif dans une décision rendue le 18 juillet 2025.

Le Conseil d’Etat a tranché. Depuis le 1er janvier 2024, les salariés en CDD ou en mission d’intérim doivent réfléchir à deux fois avant de décliner une offre de CDI. Pour cause, la loi prévoit désormais qu’un demandeur d’emploi refusant deux offres raisonnables d’emploi (ORE) dans les 12 mois suivant la fin de son contrat peut se voir privé de son allocation d’aide de retour à l’emploi (ARE). Mais pour être considérée comme raisonnable, précisons que cette offre d’emploi doit remplir quelques critères très précis, parmi lesquels concerner le même emploi ou un poste similaire, offrir une rémunération au moins équivalente ou encore avoir une durée de travail identique, par exemple.

De son côté, l’employeur a l’obligation de faire son offre en bonne et due forme. Elle doit être envoyée par un moyen qui prouve la date d’envoi et de réception (courrier recommandé, remise en main propre contre signature, ou tout autre procédé équivalent). L’employeur doit également préciser le délai de réponse accordé au salarié. Et si ce dernier décline la proposition, ou ne répond tout simplement pas ? L’entreprise a un mois pour signaler ce refus à France Travail. De son côté, l’ex-Pôle emploi informera alors l’intéressé des conséquences : la possibilité de perdre ses allocations chômage.

Cette suppression des allocations chômage «créerait des situations de travail forcé ou obligatoire»

Un dispositif qui a logiquement fait bondir les syndicats, à l’image de la CGT, Solidaires, FSU et Force ouvrière. Les quatre organisations ont saisi le Conseil d’Etat pour demander l’annulation du décret d’application du 28 décembre 2023, ainsi que de l’arrêté du 3 janvier 2024 fixant les modalités d’information de France Travail. Leurs griefs ? Une procédure jugée inéquitable par les organisations de défense des travailleurs. Pour cause, aucun délai minimal de réponse n’était garanti et l’employeur n’était pas tenu d’informer le salarié des conséquences de son refus, c’est-à-dire qu’il pourrait perdre ses allocations chômage. De plus, les critères permettant de prouver qu’un poste est «identique ou similaire» restaient flous. Bref, pour les syndicats, le décret serait truffé d’irrégularités et «créerait des situations de travail forcé ou obligatoire».

Des arguments balayés d’un revers de main par la justice française, donc. Dans sa décision du 18 juillet, la plus haute juridiction de l’ordre administratif a estimé qu’aucune de ces critiques ne justifiait d’annuler le décret ou l’arrêté. Pour cette dernière, l’obligation faite à l’employeur d’informer France Travail en cas de refus n’a, en elle-même, aucun effet direct sur les droits du salarié. Seul l’opérateur public reste compétent pour décider, après examen, si les allocations seront accordées ou non. Le Conseil d’Etat rappelle aussi que seules les propositions de CDI identiques ou similaires à l’emploi précédent peuvent être prises en compte. Et qu’un délai raisonnable doit toujours être accordé au salarié pour répondre, son silence valant alors refus. Enfin, le salarié reste libre de contester toute décision de France Travail devant le juge. Les salariés en fin de contrat sont donc prévenus : deux refus peuvent définitivement leur coûter cher.

Franța Travail: Eliminarea indemnizației de șomaj a fost confirmată în cazul refuzului unui contract permanent.

Începând cu 1 ianuarie 2024, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care refuză de două ori un contract permanent după un contract pe durată determinată sau un loc de muncă temporar își pot pierde indemnizația de șomaj. În timp ce sindicatele au încercat să anuleze această sancțiune, Consiliul de Stat a confirmat măsura printr-o decizie emisă la 18 iulie 2025.

Consiliul de Stat a decis. Începând cu 1 ianuarie 2024, angajații cu contracte pe durată determinată sau cu angajări temporare trebuie să se gândească de două ori înainte de a refuza o ofertă de contract permanent. Acest lucru se datorează faptului că legea prevede acum că o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă care refuză două oferte de muncă rezonabile (ORE) în termen de 12 luni de la sfârșitul contractului său poate fi privată de indemnizația de asistență pentru revenirea la muncă (ARE). Însă, pentru a fi considerată rezonabilă, trebuie menționat că această ofertă de muncă trebuie să îndeplinească câteva criterii foarte specifice, inclusiv să fie pentru același post sau un post similar , să ofere o remunerație cel puțin echivalentă sau să aibă un program de lucru identic , de exemplu.

La rândul său, angajatorul este obligat să își facă oferta în forma corectă . Aceasta trebuie trimisă printr-un mijloc care dovedește data trimiterii și a primirii (poștă recomandată, înmânare personală cu semnătură sau orice altă metodă echivalentă). Angajatorul trebuie, de asemenea, să specifice timpul de răspuns acordat angajatului. Și dacă acesta din urmă refuză oferta sau pur și simplu nu răspunde? Compania are la dispoziție o lună pentru a raporta acest refuz către France Travail. La rândul său, fostul Pôle emploi va informa apoi persoana în cauză cu privire la consecințe: posibilitatea pierderii indemnizației de șomaj.

Această eliminare a indemnizațiilor de șomaj „ar crea situații de muncă forțată sau obligatorie”

O măsură care, în mod logic, a determinat sindicatele să reacționeze, precum CGT, Solidaires, FSU și Force Ouvrière. Cele patru organizații au sesizat Consiliul de Stat pentru a solicita anularea decretului de aplicare din 28 decembrie 2023, precum și a ordinului din 3 ianuarie 2024, care stabilește procedurile de informare pentru France Travail. Nemulțumirile lor? O procedură considerată nedreaptă de organizațiile pentru drepturile lucrătorilor. Acest lucru se datorează faptului că nu a fost garantat un timp minim de răspuns, iar angajatorul nu era obligat să informeze angajatul cu privire la consecințele refuzului său, adică faptul că acesta ar putea pierde indemnizația de șomaj. În plus, criteriile pentru a dovedi că un post este „identic sau similar” au rămas neclare. Pe scurt, pentru sindicate, decretul este plin de nereguli și „ creează situații de muncă forțată sau obligatorie ” .

Argumente respinse, așadar, de instanțele franceze. În decizia sa din 18 iulie, cea mai înaltă instanță administrativă a decis că niciuna dintre aceste critici nu justifica anularea decretului sau a ordinului . Pentru acesta din urmă, obligația impusă angajatorului de a informa France Travail în caz de refuz nu are, în sine, niciun efect direct asupra drepturilor angajatului. Doar operatorul public rămâne competent să decidă, după examinare, dacă beneficiile vor fi acordate sau nu. Consiliul de Stat reamintește, de asemenea, că pot fi luate în considerare doar contractele de muncă pe durată nedeterminată identice sau similare cu locul de muncă anterior. Și că angajatului trebuie să i se acorde întotdeauna un termen rezonabil pentru a răspunde, tăcerea acestuia fiind considerată atunci un refuz. În cele din urmă, angajatul rămâne liber să conteste orice decizie a France Travail în fața judecătorului. Prin urmare, angajații aflați la sfârșitul contractului lor sunt avertizați: două refuzuri îi pot costa cu siguranță scump.