Compania Națională de Investiții Rutiere inventează piedici și impune termene nerealiste pentru a întârzia semnarea unuia dintre cele mai mari contracte – de 1,2 miliarde de euro – cu cel mai bun constructor de drumuri și poduri din România: Dorinel Umbrărescu! De ce i se pun piedici în activitate singurului constructor român care are capabilitatea și disciplina de a duce la bun sfârșit un asemenea contract? Corupție? Nesimțire în CNIR? Incompetență? De ce refuzați nejustificat, domnilor din CNIR? Și de ce mințiți că Dorinel Umbrărescu nu dorește semnarea contractului? De ce impuneți clauze abuzive, solicitați termene nerealiste și nu respectați principiul bunei-credințe? România trebuie să se schimbe, iar birocrația și incompetența celor de la CNIR trebuie să înceteze!
Mai multe sesizări transmise de un operator economic ridică semne de întrebare serioase asupra modului în care Compania Națională de Investiții Rutiere S.A. (CNIR) gestionează procedurile de achiziție publică. Acuzațiile vizează lipsa de transparență, abordări disproporționate în evaluarea ofertelor, lipsa de asumare a răspunderii în comunicarea deciziilor și deficiențe semnificative în colaborarea instituțională.
Operatorul economic semnalează că, în cadrul mai multor proceduri de atribuire lansate de CNIR, documentațiile tehnice au fost redactate într-un mod ambiguu, cu cerințe contradictorii sau imposibil de îndeplinit în practică. Potrivit sursei, solicitările de clarificare transmise către autoritatea contractantă fie nu au primit răspuns, fie au fost tratate superficial, cu întârziere, sau fără a aduce lămuririle necesare.
Un exemplu concret semnalat este cel al unei proceduri în care termenii de execuție prevăzuți în documentație ar fi fost modificați prin intermediul răspunsurilor la clarificări, fără a fi emis un act oficial de modificare a fișei de date a achiziției. Această practică ridică suspiciuni cu privire la respectarea principiului transparenței și la tratamentul egal al operatorilor economici interesați.
De asemenea, operatorul susține că în unele cazuri punctajele acordate ofertelor tehnice nu au fost justificate în mod clar, iar notele primite par a reflecta o evaluare subiectivă, fără criterii cuantificabile aplicate în mod obiectiv. În ciuda solicitărilor de reevaluare sau de comunicare a motivării deciziei, CNIR nu ar fi oferit explicații detaliate, ci s-a limitat la răspunsuri sumare sau la redarea automată a prevederilor legale, fără o aplicare concretă la speța în cauză.
„Totul pare formal. Trimitem cereri de clarificări, cerem justificări pentru punctaje sau documentație incoerentă, dar în schimb primim răspunsuri evazive sau standard. Nu există dialog, nu există deschidere. Este imposibil să formulezi o contestație solidă dacă nu ți se spune exact de ce ai fost depunctat,” spune, sub protecția anonimatului, reprezentantul companiei reclamante.
Sesizările aduc în discuție și un aspect esențial: lipsa unui dialog real între autoritatea contractantă și participanții la procedură. Comunicarea formală, lipsită de asumare, ar conduce – potrivit reclamantului – la imposibilitatea formulării unor contestații clare și fundamentate, deoarece lipsesc datele concrete privind deciziile luate.
În plus, există suspiciuni că unele cerințe din caietele de sarcini ar fi fost formulate într-un mod care limitează competiția, favorizând anumiți furnizori sau ofertanți care ar fi avut informații privilegiate sau o poziție preexistentă în relația cu CNIR.
Context juridic
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice impune autorităților contractante obligația de a asigura transparența procedurilor și tratamentul egal al operatorilor economici. Totodată, Hotărârea nr. 395/2016 prevede că autoritatea contractantă este obligată să ofere explicații suficiente și clare privind deciziile adoptate, în special atunci când sunt contestate punctaje sau criterii de evaluare. Lipsa unei motivări adecvate poate duce la anularea rezultatului procedurii de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) sau de către instanțele de contencios administrativ.
Comparație cu alte autorități contractante
În comparație cu alte entități publice care derulează proceduri similare – precum CNAIR sau diverse consilii județene – CNIR pare să manifeste o rigiditate instituțională accentuată și o lipsă de asumare a răspunderii administrative. De exemplu, în cadrul procedurilor organizate de CNAIR, chiar dacă există și acolo dificultăți punctuale, autoritatea are practici mai transparente de justificare a punctajelor tehnice și de actualizare formală a documentațiilor atunci când clarificările implică modificări substanțiale. Totodată, există autorități locale care, prin utilizarea platformelor digitale, oferă acces imediat la toate clarificările și documentele emise în cadrul procedurii, ceea ce crește gradul de încredere în imparțialitatea procesului.
În lipsa unui mecanism eficient de audit sau monitorizare a procesului decizional, astfel de disfuncționalități pot afecta grav încrederea operatorilor economici în corectitudinea și legalitatea procedurilor organizate de o instituție publică ce gestionează investiții de amploare în infrastructura rutieră națională.
Am solicitat un punct de vedere oficial din partea CNIR referitor la aceste acuzații.
Situația semnalată relansează o întrebare de fond: cât de pregătite sunt instituțiile statului să asigure un climat concurențial echitabil, transparent și predictibil în gestionarea fondurilor publice? Operatorii economici reclamă nu doar nereguli punctuale, ci o cultură instituțională care favorizează lipsa de asumare și tratamentul inegal al participanților la piața achizițiilor publice.
Sursa: https://www.sfin.ro
