Spania cere Uniunii Europene (UE) să recunoască limbile bască, catalană şi galiciană, un subiect exploziv, care incomodează o mare parte a Celor 27, abordat marţi de către miniştrii de Externe ai UE reuniţi la Bruxelles, dar care au amânat să ia o decizie şi să deschidă această ”cutie a Pandorei” din cauza lipsei unui consens, declară un diplomat european AFP.
Spania şi-a aruncat, cu toate acestea, toată greutatea politică în această bătălie, potrivit altui diplomat, la Bruxelles.
Guvernul lui Pedro Sanchez are nevoie de absolută de voturile catalanilor pentru a-şi trece proiectele de lege prin Cortes, Parlamentul spaniol.
După o precedentă tentativă a Madridului, în septembrie 2023, care nu a avut nici ea succes, s-au depus eforturi importante în vederea potolirii temefrilor multor state membre UE, puţin înclinate să deschidă ”cuta Pandorei” a limbilor regionale.
”Ceea ce este important este ca acest lucru să fie făcut într-un mod solid din punct de vedere juridic şi ca acest lucru să nu creeze un precedent”, a declarat marţi adjunta ministrului cipriot de Externe Marilena Raouna, a cărei ţară se declară cu toate acestea în favoarea cererii spaniole. UE – în care există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare – are în prezent 24 de limbi oficiale.
Acest statut implică traducerea documentelor jridice ale UE – tratate, regulamente sau acorduri internaţionale – în aceste limbi şi să fie diponibili interpreţi la summituri şi reuniuni ministeriale.
O astfel de decizie necesită o unanimitate a Celor 27, iar în prezent nu există o unanimitate. Mulţi miniştri au insistat marţi ca discuţiile să continue şi au obţinut ca o decizie să fie amânată într-o reuniune viitoare, din cauza lipsei unui consens, potrivit unui diplomat de la Bruxelles.
Mai mulţi dintre ei şi-au multiplicat însă semnalele unei relaxări faţă de Madrid. ”Cred că diversitatea lingvistică este importantă, iar noi suntem mereu constructivi”, a subliniat ministrul finaldez de Externe Joakim Strand. Însă nu într-atât încât ”să europenizăm un subiect naţional”, a rezumat un diplomat european.
