Peste 130 de cereri privind anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 s-au înregistrat la curțile de apel din România în perioada 8-17 aprilie. Pe un site care poartă numele „Turul 2 Înapoi” , utilizatorii sunt instruiți, pas cu pas, cum să acționeze în judecată CCR. Pagina are trimitere către contul de TikTok al unei foste judecătoare a Tribunalului Botoșani, Lăcrămioara Axinte. Acolo, judecătoarea Lăcrămioara Axinte, în prezent pensionară, explică cum se plătește taxa judiciară de timbru.
Prima cerere privind anularea deciziei CCR din luna decembrie 2024 s-a înregistrat pe 8 aprilie 2025 la Curtea de Apel Timișoara.
În acea zi, fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, publica pe TikTok un filmuleț în care îi învăța pe urmăritori cum se poate plăti o taxă judiciară pe platforma Ghiseul.ro, oferind indicațiile pe un telefon. Filmulețul de pe TikTok-ul judecătoarei a fost postat în aceeași zi pe site-ul https://anulareccr.vercel.app .
Acolo fost postate și instrucțiunile pentru chemarea în judecată a Curții Constituționale. Utilizatorii primesc toate indicațiile, pornind de la forumularea acțiunii și până la datele de contact ale curților de apel. În plus, au fost atenționați și asupra termenului limită până la care să trimită cererile, precum și documentele pe care trebuie să le atașeze cererii, inclusiv dovezile de plată a taxelor judiciare de timbru.
La două zile distanță după publicarea instrucțiunilor pe site, registraturile curților de apel din țară au fost asaltate cu e-mailuri prin care Curtea Costituțională a fost chemată în judecată în calitate de pârât.
90 de acțiuni într-o singură zi
Peste 90 de acțiuni prin care se solicita anularea deciziei CCR s-au înregistrat pe 10 aprilie. Toate aveau același tipar și documentele indicate pe site-ul respectiv.
Alte 12 cereri au fost respinse de curțile de apel din țară, celelalte dosare aflându-se pe rolul instanțelor. Excepția de a le „respinge pe linie” s-a înregistrat la Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Alexandru Vasile a admis o astfel de cerere și a decis suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționare privind anularea alegerilor, până la soluționarea definitivă a dosarului.
Un alt complet de la aceeași instanță a respins, cu o zi în urmă, o cerere similară, formulată de o altă persoană.
Situația cererilor pe curți de apel se prezintă astfel:
Curtea de Apel București – 30 de cereri
Curtea de Apel Iași – 15 cereri
Curtea de Apel Suceava – 15 cereri
Curtea de Apel Cluj – 16 cereri
Curtea de Apel Alba Iulia – 11 cereri
Curtea de Apel Ploiești: – 11 cereri
Curtea de Apel Bacău – 8 cereri
Curtea de Apel Târgu Mureș – 7 cereri
Curtea de Apel Pitești: – 7 cereri
Curtea de Apel Craiova – 7 cereri
Curtea de Apel Galați: – 5 cereri
Curtea de Apel Constanța: – 5 solicitări
Curtea de Apel Timișoara – 4 cereri
Curtea de Apel Oradea: – 2 solicitări
Informația despre multitudinea de cereri a fost semnalată prima dată pe Facebook , de un cadru didactic de la UBB Cluj-Napoca, și în newsletterul fostei jurnaliste Bianca Oanea .
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti a decis, joi, anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Decizia poate fi atacată în cinci zile de la pronunțare, scrie pe portalul instanței, iar apelul va fi judecat de Înalta Curte de Justiție și Casație, care, pe 17 ianuarie, a respins definitiv cererea lui Călin Georgescu vizând reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în cursul zilei de joi de către Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal, a anunțat Ministerul Public, într-un comunicat de presă.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară în cazul judecătorului Alexandru Vasile.
Cristi Dănileț, fostul judecător și fost membru CSM, susține, într-o postare pe Facebook , că, în cazul Curții de Apel Ploiești, „s-a direcționat dosarul către un anumit judecător”.
„Pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane – care nu au legătură cu dreptul – au introdus aceeași cerere la aceeași instanță (Curtea de Apel Ploiești), în aceeași zi. Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul «preferat»”, scrie Cristi Dănileț.
