În februarie, start-up-ul românesc Bible Chat, o aplicație mobilă pentru credincioși, care folosește inteligența artificială (AI) a obținut o investiție de 14 milioane de dolari. Este aplicația religioasă cu cea mai mare creștere din lume – în doar un an de la lansare, a ajuns la 10 milioane de utilizatori.
Deși are o poveste de succes, nu e un caz singular. Chatboturile religioase au explodat în popularitate în ultimii ani și tot mai multe biserici par dispuse să îmbrățișeze tehnologia. Biserica luterană din Finlanda a oficiat recent o slujbă religioasă creată de inteligența artificială.
Tendința reflectă o schimbare mai amplă în modul în care oamenii își practică religia și interacționează cu credința în era digitală. Aplicații precum Bible Chat oferă utilizatorilor rugăciuni la momentul potrivit, interpretări ale versetelor biblice și chiar sfaturi spirituale generate de AI, adaptate nevoilor. Pot fi un instrument valoros pentru aprofundarea credinței, mai ales pentru cei care nu au acces facil la îndrumare religioasă tradițională.
Dar integrarea AI în religie ridică și întrebări etice importante. E discutabil dacă un algoritm poate oferi cu adevărat îndrumare spirituală autentică și rămâne de văzut dacă astfel de aplicații riscă să transforme credința într-un serviciu automatizat, lipsit de dimensiunea umană esențială.
Începând cu anii 2000 și mai ales la începutul anilor 2010, pe măsură ce internetul a devenit tot mai răspândit, practicile religioase s-au împletit din ce în ce mai armonios cu tehnologia și au devenit instrumente importante în practica credinței.
Aplicații care oferă acces rapid la rugăciuni și versete din Biblie, precum Pray, YouVersion Bible App, Muslim Pro sau Daily Hindu Prayers sunt acum folosite de milioane de persoane de pe tot globul.
În ultimii ani însă, odată cu avansul rapid la nivel global al inteligenței artificiale, aplicațiile religioase au trecut la următorul nivel: folosesc AI pentru a oferi și ghidaj spiritual.
Avem Bible Chat, pentru creștini și QuranGPT pentru musulmani. Dar lista e lungă: Bible.Ai, Gita GPT, JesusAI, Buddhabot, Apostle Paul AI, ChatWithGod etc.. Există aplicații care încearcă să-l imite pe teologul german Martin Luther, altele bazate pe învățăturile filosofului Confucius și una care reproduce răspunsurile Oracolului din Delphi.
De-a lungul mileniilor, credincioși din toate religiile și-au dedicat viața studiului scripturilor și au căutat răspunsuri la marile mistere ale existenței, cum ar fi ce se întâmplă cu sufletul după moarte. Creatorii acestor chatboturi nu susțin neapărat că modelele lingvistice avansate (LLMs) vor rezolva enigmele teologice, dar cred că, prin capacitatea lor analitică, pot oferi utilizatorilor un rezumat rapid al înțelepciunii spirituale.
În ceea ce privește modelele de monetizare, multe dintre aceste aplicații adoptă abordarea freemium: servicii de bază gratuite și funcționalități suplimentare pe bază de abonament. Astfel, reușesc să ajungă la un public larg, în timp ce generează venituri din serviciile premium. Cea mai mare parte a aplicațiilor sunt disponibile la nivel global și sunt traduse în multiple limbi.
E cumva lesne de înțeles de ce aceste aplicații au devenit din ce în ce mai populare. Mulți oameni caută îndrumare spirituală, dar nu au întotdeauna posibilitatea de-a merge la biserică, moschee sau templu sau de a vorbi direct cu un lider religios. Chatboturile sunt mereu disponibile și oferă răspunsuri instantaneu la întrebări despre credință, moralitate sau scripturi, indiferent de oră sau locul unde te afli.
În plus, „serviciul” e personalizat. Spre deosebire de o Biblie fizică sau un text sacru, aplicațiile oferă interpretări personalizate pentru probleme concrete. De exemplu, un utilizator poate întreba: „Cum mă poate ajuta credința mea în această situație?”. Iar chatbotul îi poate oferi un răspuns adaptat. O interacțiune mult mai (în mod paradoxal) naturală, care face experiența religioasă mai atractivă.
Dincolo de aceste avantaje, e vorba și de o utilitate concretă. Multe persoane nu au răbdarea sau cunoștințele necesare să studieze scripturile în profunzime. AI-ul poate sintetiza informațiile rapid și în același timp să ofere explicații pe înțelesul tuturor. În plus, aceste aplicații aduc un sprijin moral, sunt pline de ceea ce am numi în mod normal „citate motivaționale”, dar și meditații zilnice sau rugăciuni personalizate.
Avem, astfel, un „pachet complet”, extrem de tentant pentru tot mai mulți oameni. Până la urmă, dacă avem aplicații pentru dating, care ne scutesc de efortul de a cunoaște oameni în viața reală, de ce nu ne-am simplifica astfel și viața spirituală?
Digitalizarea credinței era un pas inevitabil. De la slujbe transmise live până la aplicații de rugăciune, tehnologia a devenit parte din viața spirituală a multor biserici. Însă chatboturile religioase duc tendința și mai departe, iar ea vine la pachet cu anumite riscuri și dezavantaje.
Laurențiu Bălașa, unul dintre cei doi fondatorii Bible Chat, susține că misiunea aplicației este de a „minimiza suferința umană” și a oferi „un suport real prin care milioane de oameni fac față provocărilor spirituale, emoționale și psihologice ale vieții”.
Împreună cu Marius Iordache, celălalt fondator, sunt descriși de Ziarul Financiar ca fiind „IT-iștii care au monetizat Biblia”. Contrastul dintre această descriere și afirmațiile lor privind obiectivul aplicației reprezintă veșnica discrepanță dintre scopul real al oricărei afaceri (să facă profit) și marketingul din jurul ei prin care vrea să atragă clienți („minimizarea suferinței umane”).
Nu e nimic nou și nici nu se exclud una pe cealaltă, însă capitalizarea credinței „e fix opusul a ceea ce ar trebui să fie o conexiune cu Dumnezeu. Ea nu ar trebui să fie mediată monetar, spune dr. Laurențiu Gheorghe, lector universitar la Facultatea de Filosofie.
Dar și aceste aplicații fac parte din economia atenției. „Trebuie să ținem oamenii lipiți de ecrane, iar unii și-au dat seama că e profitabil să facă asta prin cuvântul lui Dumnezeu. E marketing. S-a găsit o oportunitate prin care poți specula o nevoie”, explică lectorul.
Această monetizare „sărăcește și simplifică” credința, consideră el, pentru că atunci când intri în logica pieței și a furnizării de servicii, oamenii se transformă din enoriași în clienți, iar dacă plătesc, în clienți premium.
Ori clienții se așteaptă să primească serviciul pentru care au plătit: credință și înțelepciune livrată rapid și eficient, iar asta le poate răpi șansa de a intra în profunzimea înțelepciunii adusă de textele religioase complete.
Credința autentică nu ar trebui să fie ghidată de aceleași principii care stau la baza unei platforme de social media. Algoritmii pot ajunge să prioritizeze interacțiunile rapide și răspunsurile confortabile în detrimentul întrebărilor inconfortabile care au stat, de-a lungul istoriei, la baza marilor reflecții teologice.
„Nu plătești informația, ci senzația că ai înțeles, pe care ți-o livrează aceste aplicații. Realitatea e că oamenilor le este mai ușor să citească un text scurt, simplificat, prin care le sunt explicate tainele Bibliei. Preferă să dea bani decât să facă un efort și sunt oameni care profită de pe urma acestui lucru. E un model de business”, spune Gheorghe.
Însă relația cu Dumnezeu și cu credința nu ar trebui să fie simplificată: „Ea implică un soi de asceză, nu îți faci viața mai ușoară neapărat, ci încerci să o înțelegi”, explică lectorul. Prin folosirea unui bot însă, „dispare profunzimea”.
