Selon le baromètre des émissions de CO2 publié ce vendredi, l’année 2023 a enregistré une baisse, mais 2024 marque le pas. Les chiffres sont même repartis à la hausse en fin d’année.
On savait que l’année 2024 ne serait pas un bon millésime en termes de baisse des émissions de CO2. Mais peut-être pas à ce point-là. Alors que les émissions en 2023 avaient baissé de près de 6 % par rapport à 2022, selon les chiffres du Citepa, l’organisme indépendant chargé de la mesure des émissions en France, elles ne reculent en 2024 que de 1,8 %.
C’est certes le chiffre le plus bas observé depuis 1990, mais cette timide baisse, si la tendance se poursuit, ne permettra pas à la France de respecter son budget carbone, c’est-à-dire la quantité d’équivalent CO2 qu’elle peut émettre pour rester dans les clous d’une baisse des émissions de gaz à effet de serre de -50 % d’ici à 2030 par rapport à 1990.
Le dispositif MaPrimRenov’
Selon la stratégie nationale bas carbone (SNBC) , dont la 3e édition est encore en cours de consultation, le budget carbone moyen des émissions serait de 333 millions de tonnes éq. CO2, avec une part indicative pour 2024 de 363 millions de tonnes. Or le volume global des émissions de gaz à effet de serre a atteint 366 millions de tonnes l’an dernier. Le début de l’année a été marqué par de bonnes performances (-5,3 % en février 2024 par rapport au même mois en 2023), en revanche la fin de l’année a vu les émissions remonter significativement (+3,3 % en décembre 2024).
Le secteur du résidentiel-tertiaire est par exemple en quasi-stagnation (-1,1 %). La baisse de 40 % du nombre de rénovations énergétiques (chiffres Anah), due aux multiples modifications du dispositif MaPrimRenov’ , n’a pas permis d’améliorer autant qu’on pouvait l’espérer l’isolation thermique du parc résidentiel. L’installation des pompes à chaleur et des chaudières biomasse a aussi marqué le pas en 2024.
Enfin, la baisse relative des prix de l’énergie – la hausse était de +5,7 % en 2023, contre +1,5 % en 2024 – a peut-être aussi entraîné une moindre incitation à la sobriété énergétique des ménages. Le secteur est ainsi clairement en dessous des objectifs du budget carbone de la SNBC 3.
Le constat est le même pour le secteur des transports, lui aussi en quasi-stagnation (-0,7 %), mais dont la part dans les émissions nationales est bien plus importante que celles du secteur résidentiel : un tiers des émissions hors puits de carbone sont dues aux transports en France.
Les chiffres sont toutefois contrastés selon le type de transport. Le trafic routier a baissé de -0,7 % seulement, sous l’effet de la baisse des ventes de carburant, notamment le gazole. En revanche le nombre de km parcourus par les automobilistes semble relativement stable, selon les estimations disponibles.
Le score de la production d’énergie
Les chiffres sont beaucoup plus encourageants pour le transport aérien domestique, où la dynamique de baisse des émissions se poursuit avec une décroissance de -4,3 %, en partie liée à la baisse du nombre de voyageurs de 4 % sur les neuf premiers mois de l’année, selon l’Insee.
Un secteur enregistre toutefois un score remarquable, celui de la production d’énergie. Le redressement de la production nucléaire (+41,3 TWh, soit +12,9 % par rapport à 2023), combiné à une forte production hydraulique (+27,5 %) a permis un très net ralentissement des centrales à gaz (-40,4 %), d’où la baisse de plus de 25 % des émissions de gaz à effet de serre dans la production d’électricité. Une performance sectorielle qui ne doit pas masquer la faiblesse des résultats enregistrés pour l’année 2024.
Nul doute que le conseil de planification écologique, qui doit se tenir à l’Elysée lundi, reviendra sur les leçons à tirer de ces chiffres pour l’année 2025.
Emisii de CO2: Franța pe o pantă greșită
Potrivit barometrului emisiilor de CO2 publicat vineri, 2023 a cunoscut o scădere, dar 2024 marchează momentul. Cifrele au început chiar să crească din nou la sfârșitul anului.
Știam că 2024 nu va fi un an bun în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2. Dar poate nu în această măsură. În timp ce emisiile în 2023 au scăzut cu aproape 6% față de 2022, potrivit cifrelor de la Citepa, organismul independent responsabil cu măsurarea emisiilor în Franța, acestea vor scădea doar cu 1,8% în 2024.
Aceasta este cu siguranță cea mai mică cifră observată din 1990, dar această scădere timidă, dacă tendința va continua, nu va permite Franței să-și respecte bugetul de carbon, adică cantitatea de CO2 echivalent pe care o poate emite să rămână în limitele unei reduceri de -50% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 1990.
Sistemul MaPrimRenov’
Conform Strategiei naționale cu emisii scăzute de carbon (SNBC) , a cărei ediție a 3-a este încă în curs de consultare, bugetul mediu de carbon pentru emisii ar fi de 333 milioane tone echivalent. CO2, cu o pondere orientativă pentru 2024 de 363 milioane de tone. Cu toate acestea, volumul global al emisiilor de gaze cu efect de seră a atins anul trecut 366 de milioane de tone. Începutul anului a fost marcat de performanțe bune (-5,3% în februarie 2024 față de aceeași lună din 2023), însă la sfârșitul anului emisiile au crescut semnificativ (+3,3% în decembrie 2024).
Sectorul rezidențial-terțiar, de exemplu, este aproape stagnant (-1,1%). Scăderea cu 40% a numărului de renovări energetice (cifre Anah), din cauza multiplelor modificări aduse sistemului MaPrimRenov , nu a dus la îmbunătățirea izolației termice a fondului rezidențial atât de mult pe cât s-ar fi putut spera. Instalarea pompelor de căldură și a cazanelor pe biomasă s-a blocat și în 2024.
În cele din urmă, scăderea relativă a prețurilor la energie – creșterea a fost de +5,7% în 2023, comparativ cu +1,5% în 2024 – ar fi putut, de asemenea, să fi dus la un stimulent mai mic pentru gospodăriile să fie eficiente din punct de vedere energetic. Sectorul este astfel net sub obiectivele bugetului de carbon SNBC 3.
Aceeași observație se face și pentru sectorul transporturilor, care este, de asemenea, practic stagnant (-0,7%), dar a cărui pondere a emisiilor naționale este mult mai mare decât cea a sectorului rezidențial: o treime din emisii, excluzând rezervoarele de carbon, se datorează transportului în Franța.
Cifrele variază însă în funcție de tipul de transport. Traficul rutier a scăzut cu doar -0,7%, din cauza scăderii vânzărilor de combustibili, în special motorină. Pe de altă parte, numărul de kilometri parcurși de șoferi pare relativ stabil, conform estimărilor disponibile.
Scorul de producție de energie
Cifrele sunt mult mai încurajatoare pentru transportul aerian intern, unde tendința de scădere a emisiilor continuă cu o scădere de -4,3%, parțial legată de scăderea cu 4% a numărului de pasageri în primele nouă luni ale anului, potrivit INSEE.
Un sector, însă, a înregistrat un scor remarcabil: producția de energie. Redresarea producției nucleare (+41,3 TWh, sau +12,9% față de 2023), combinată cu producția hidroelectrică puternică (+27,5%) a dus la o încetinire foarte semnificativă a centralelor pe gaz (-40,4%), de unde scăderea cu peste 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră în producția de energie electrică. O performanță sectorială care nu trebuie să mascheze slăbiciunea rezultatelor înregistrate pentru anul 2024.
Nu există nicio îndoială că consiliul de planificare ecologică, care urmează să aibă loc luni la Palatul Elysée, va reveni la lecțiile de învățat din aceste cifre pentru anul 2025.
