Sănătatea orală nu se limitează la un zâmbet armonios și estetic, ci reprezintă o componentă critică a sănătății sistemice, având implicații directe asupra bolilor cardiovasculare, diabetului, complicațiilor în sarcină, afecțiunilor respiratorii și a declinului cognitiv, a transmis, miercuri, Colegiul Medicilor Stomatologi din România cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Orale – 20 martie.
‚Sănătatea orală trebuie să fie recunoscută ca un pilon fundamental al sănătății generale și o prioritate în politicile de sănătate publică. Vorbim despre impactul real pe care sănătatea orală îl are asupra longevității și calității vieții fiecărei persoane. Educația, prevenția și accesul la îngrijiri medicale stomatologice sunt esențiale pentru reducerea bolilor orale și a complicațiilor asociate. Un simplu control stomatologic regulat poate preveni tratamente costisitoare și poate asigura un standard de viață mai ridicat pentru pacienți. CMSR își reafirmă angajamentul în direcția promovării unui sistem stomatologic mai accesibil, mai eficient și mai orientat spre prevenție‘, a declarat președintele CMSR, Florin Lăzărescu, citat într-un comunicat remis AGERPRES.
Conform sursei citate, în România, dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici stomatologi, doar 5.976 au contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că mai puțin de 30% dintre aceștia oferă servicii decontate.
Situația este și mai ‚dificilă‘ în mediul rural, unde doar aproximativ 1.500 de medici stomatologi au contracte cu CNAS, deservind o populație de peste 9,6 milioane de locuitori. Acest lucru înseamnă că, în medie, un medic stomatolog în contract CNAS trebuie să acopere nevoile a peste 6.400 pacienți.
Potrivit CMSR, România continuă să ocupe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește frecvența vizitelor la medicul stomatolog, subliniind astfel necesitatea unor măsuri urgente de prevenție și accesibilitate sporită la îngrijiri medicale dentare.
Colegiul Medicilor Stomatologi din România marchează Ziua Mondială a Sănătății Orale printr-o ședință a Consiliului Național, pe ordinea de zi aflându-se adoptarea noului Cod deontologic, reglementarea publicității în stomatologie, clarificarea normelor de comunicare profesională și întărirea standardelor etice. Aceste măsuri reprezintă un pas în față spre o practică stomatologică mai transparentă și responsabilă, având ca obiectiv principal protecția și informarea corectă a pacienților, a evidențiat organizația.
Conform Studiului național de sănătate orală 2024, realizat de CMSR, 66% dintre copii și 64% dintre adulți au carii dentare cavitare, 35% dintre copii și 57% dintre adulți prezintă inflamație gingivală, iar 73% dintre adulți suferă de edentații neprotezate.
Același studiu arăta că 80% dintre adulți preferă automedicația în detrimentul consultului de specialitate, 92% consideră consulturile stomatologice regulate esențiale, însă doar 44% au fost la un control în ultimul an.
‚Începând cu anul 2025, bugetul alocat de CNAS pentru servicii stomatologice a fost majorat cu 15%, ajungând la aproximativ 500 de milioane de lei, însă această sumă acoperă doar 6 – 7% din necesarul real, estimat la peste 5,3 miliarde de lei anual‘, a explicat sursa citată.
