En visite à Paris jeudi et vendredi, Jessika Roswall entend y mener des discussions sur l’économie circulaire et la pollution des eaux. Elle vise à préparer l’Europe à devenir leader mondial de l’économie circulaire d’ici à 2030, avec un acte législatif attendu pour 2026.

Jessika Roswall, la commissaire à l’Environnement, à la Résilience de l’eau et à une Economie circulaire compétitive, sera de passage à Paris jeudi et vendredi. Elle compte notamment y aborder les problèmes de pollution des eaux et préparer les esprits au futur « acte » de Bruxelles sur l’économie circulaire.

Ce dernier est sans doute le plus gros enjeu de son mandat, l’Union européenne ambitionnant de devenir leader mondial de l’économie circulaire en 2030. Attendu fin 2026, l’acte prévoit des mesures afin de créer une demande de marché pour les matériaux secondaires et établir un marché unique pour les déchets, notamment en ce qui concerne les matières premières critiques.

« La circularité est dans le haut de mon agenda à Paris, confie Jessika Roswall aux ‘Echos’. Nous devons tous changer notre état d’esprit concernant la circularité, c’est mon premier message aux politiciens et industriels. » La commissaire reconnaît que « la France a déjà fait beaucoup dans ce domaine », Paris étant l’un des pays les plus performants de l’UE en matière de taux de circularité (part des ressources matérielles utilisées provenant de déchets recyclés).

Le sujet sera notamment au menu de son entretien avec François Bayrou jeudi. « C’est un défi majeur, nous en parlons depuis longtemps, mais nous n’avons pas encore vraiment amorcé le mouvement, dit la commissaire. Je ferai ma part, mais l’industrie, les lobbyistes et les Etats membres doivent aussi faire la leur, ainsi que les consommateurs. »

Bruxelles compte utiliser les marchés publics pour stimuler la demande de produits circulaires ou encore introduire des incitations fiscales pour les matériaux réutilisés ou recyclés. Car si, aujourd’hui, la demande de matériaux est forte, il reste moins cher d’acheter des matériaux vierges.

 Nous mettons en oeuvre certaines choses dans la législation, par exemple sur les batteries, où nous avons des objectifs de recyclage. Mais il ne s’agit pas seulement de recyclage, il s’agit aussi de réutilisation et de reconstruction. Nous devons avoir une discussion avec l’industrie de la construction, par exemple, pour voir comment elle peut utiliser ses matériaux plus longtemps et les garder dans le circuit », plaide Jessika Roswall.

Vendredi, elle se rendra à la Caserne, premier incubateur français de marques écoresponsables lancé par la Mairie de Paris. « Les textiles sont un secteur important, avec beaucoup de déchets et de produits chimiques dangereux », abonde-t-elle.

Zero pollution en 2050

Le sujet va de pair avec le travail de Bruxelles sur l’ambition « zéro pollution » en 2050. Un rapport, présenté lundi, sur l’état de la pollution en Europe pointe que, malgré des progrès, il est urgent de faire beaucoup plus, notamment au niveau de la pollution sonore, du rejet de microplastiques dans l’environnement, de la pollution par les nutriments et la production de déchets.

“Il s’agit de mieux appliquer les lois existantes, c’est pourquoi je vais mener des dialogues de mise en oeuvre avec les Etats membres”

« Il s’agit d’abord de mieux appliquer les lois existantes, c’est pourquoi je vais mener des dialogues de mise en oeuvre avec les Etats membres, commente Jessika Roswall. Nous devons aussi intégrer la pollution zéro dans d’autres politiques, comme la vision européenne pour l’agriculture, par exemple. Ou encore mettre plus d’argent dans l’innovation et développer la coopération internationale. »

Paris est régulièrement épinglé par Bruxelles et la justice européenne pour sa mauvaise qualité de l’air. « Je m’en suis entretenue avec la ministre française de l’Environnement, mes équipes et moi allons continuer à demander des progrès et des résultats. »

Pesticides

Un (autre) récent rapport de Bruxelles alerte sur le niveau encore trop élevé de pollution des eaux européennes, notamment en France où, par exemple, la lutte contre la contamination par les pesticides est un échec. Bruxelles doit présenter avant l’été sa stratégie européenne de résilience de l’eau afin de renforcer sa sécurité en Europe, prévue l’an dernier, mais reportée en raison des manifestations des agriculteurs européens, juste avant les élections européennes.

« La qualité de l’eau est un sujet de préoccupation en France, mais tous les Etats membres ont des défis en matière d’eau, qu’il s’agisse de pollution, de préparation aux inondations, etc. », regrette la commissaire, tout en relevant que l’Hexagone a été « précurseur en matière de législation sur les produits chimiques, sur les PFAS [polluants éternels, NDLR] ». Une révision de la loi européenne controversée sur les produits chimiques dangereux est prévue à la fin de l’année.

Alors que certains estiment nécessaire d’inclure des fonds spécifiques pour l’eau dans le futur cadre financier pluriannuel actuellement en discussion, la commissaire rappelle que des fonds « sont déjà disponibles » et qu’il est « crucial de les utiliser efficacement ». « Nous devons nous concentrer sur les résultats maintenant, car le prochain cadre financier est encore loin et le problème de l’eau est urgent », soutient-elle.

Comisarul european pentru mediu la Paris pentru a promova economia circulară

În vizită la Paris, joi și vineri, Jessika Roswall intenționează să poarte discuții despre economia circulară și poluarea apei. Acesta își propune să pregătească Europa pentru a deveni lider mondial în economia circulară până în 2030, legislația fiind așteptată în 2026.

Jessika Roswall, comisar pentru mediu, rezistență la apă și economie circulară competitivă, va fi la Paris joi și vineri. În special, intenționează să abordeze problemele poluării apei și să pregătească mințile pentru viitorul „act” de la Bruxelles privind economia circulară.

Aceasta din urmă este, fără îndoială, cea mai mare provocare a mandatului său, Uniunea Europeană urmărind să devină lider mondial în economia circulară până în 2030. Așteptată la sfârșitul anului 2026, actul prevede măsuri pentru a crea cererea pe piață pentru materiale secundare și pentru a stabili o piață unică a deșeurilor, în special în ceea ce privește materiile prime critice.

„Circularitatea este în fruntea agendei mele la Paris”, i-a spus Jessika Roswall lui Les Echos. Cu toții trebuie să ne schimbăm mentalitatea despre circularitate, acesta este primul meu mesaj către politicieni și industriași. „Comisarul recunoaște că „Franța a făcut deja multe în acest domeniu”, Parisul fiind una dintre cele mai performante țări din UE în ceea ce privește rata de circularitate (ponderea resurselor materiale utilizate provenind din deșeuri reciclate).

Subiectul va fi pe ordinea de zi a interviului său cu François Bayrou de joi. „Este o provocare majoră, vorbim despre asta de multă vreme, dar încă nu am început cu adevărat să mergem înainte”, spune comisarul. Îmi voi face partea mea, dar industria, lobbyiștii și statele membre trebuie să o facă și pe a lor, precum și consumatorii. »

Bruxelles intenționează să folosească achizițiile publice pentru a stimula cererea de produse circulare sau pentru a introduce stimulente fiscale pentru materialele reutilizate sau reciclate. Pentru că, deși cererea de materiale este mare astăzi, este totuși mai ieftin să cumpărați materiale virgine.

„Implementăm anumite lucruri în legislație, de exemplu cu privire la baterii, unde avem obiective de reciclare. Dar nu este vorba doar despre reciclare, ci și despre reutilizare și reconstrucție. „Trebuie să avem o discuție cu industria construcțiilor, de exemplu, pentru a vedea cum își pot folosi materialele mai mult timp și le țin la curent”, argumentează Jessika Roswall.

Vineri, va vizita La Caserne, primul incubator francez de branduri eco-responsabile lansat de Primăria Parisului. „Textilele reprezintă o industrie mare, cu multe deșeuri și substanțe chimice periculoase”, adaugă ea.

Poluare zero până în 2050

Problema merge mână în mână cu munca de la Bruxelles privind ambiția „poluare zero” până în 2050. Un raport, prezentat luni, privind starea poluării în Europa subliniază că, în ciuda progreselor, este urgent să facem mult mai mult, în special în ceea ce privește poluarea fonică, eliberarea de microplastice în mediu, poluarea cu nutrienți și producerea de deșeuri.

“Este vorba despre o mai bună punere în aplicare a legilor existente, motiv pentru care voi desfășura dialoguri privind implementarea cu statele membre.Jessika Roswall”

„În primul rând, este vorba de o mai bună aplicare a legilor existente, motiv pentru care voi desfășura dialoguri de implementare cu statele membre”, comentează Jessika Roswall. De asemenea, trebuie să integrăm poluarea zero în alte politici, cum ar fi viziunea europeană pentru agricultură, de exemplu. Sau puneți mai mulți bani în inovare și dezvoltați cooperarea internațională. »

Parisul este criticat în mod regulat de Bruxelles și de instanțele europene pentru calitatea slabă a aerului. „Am vorbit despre asta cu ministrul francez al Mediului, cu echipele mele și cu eu vom continua să cerem progrese și rezultate. »

Pesticide

Un alt raport recent de la Bruxelles avertizează asupra nivelului încă prea ridicat de poluare în apele europene, în special în Franța, unde, de exemplu, lupta împotriva contaminării cu pesticide este un eșec. Bruxelles-ul trebuie să-și prezinte înainte de vară strategia europeană de rezistență la apă pentru a-și consolida securitatea în Europa, planificată anul trecut, dar amânată din cauza protestelor fermierilor europeni, chiar înainte de alegerile europene.

„Calitatea apei este o preocupare în Franța, dar toate statele membre au probleme legate de apă, fie că este vorba de poluare, de pregătire pentru inundații etc. „, regretă comisarul, menționând totodată că Franța a fost „un pionier în ceea ce privește legislația privind produsele chimice, privind PFAS [poluanții eterni, NDLR]”. O revizuire a controversatei legi europene privind substanțele chimice periculoase este planificată pentru sfârșitul anului.

Deși unii consideră că este necesar să se includă fonduri specifice pentru apă în viitorul cadru financiar multianual aflat în prezent în discuție, comisarul reamintește că fondurile „sunt deja disponibile” și că este „esențial să le utilizăm în mod eficient”. „Trebuie să ne concentrăm pe rezultate acum, pentru că următorul cadru financiar este încă departe și problema apei este urgentă”, spune ea.