Cei 27 de lideri ai blocului s-au întâlnit joi, la Bruxelles, într-un summit extraordinar al Consiliului European, în condițiile în care întreaga arhitectură de securitate de după 1945, care depinde de susținerea Statelor Unite, s-ar putea prăbuși în orice zi. Ilie Bolojan participă la primul său Consiliu European în calitate de președinte interimar, după ce s-a consultat cu partidele politice privind răspunsul României la actualele provocări de securitate.
Plan pentru consolidarea apărării europene
Astfel, Europa îşi va asuma un rol mult mai mare în propria apărare, prin alocarea de fonduri pentru securitate şi apărare.
Președintele interimar Ilie Bolojan a spus, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că liderii ţărilor UE au propus ca pentru toate statele UE să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, astfel încât balanţele statelor să nu fie afectate de cheltuielile suplimentare pentru Apărare. Pe de altă parte, Bolojan a spus că România nu va trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, dar că va participa la summitul din 11 martie de la Paris, anunțat de președintele Emmanuel Macron. „Va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii apărării și șefii de state majore care să analizeze posibilitatea să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa. Nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România și astăzi este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă – dacă va fi cazul, subliniez – în zona Ucrainei”, a spus Bolojan.
Zelenski cere sprijinul europenilor
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sprijin din partea liderilor europeni pentru a convinge Rusia să accepte un armistiţiu parţial care să constea în oprirea atacurilor aeriene şi navale efectuate cu arme cu rază lungă de acţiune. „Toată lumea trebuie să garanteze că Rusia, singurul motiv al acestui război, acceptă necesitatea de a-i pune capăt. Acest lucru poate fi demonstrat prin două forme de linişte: fără atacuri asupra sistemelor energetice şi a altor infrastructuri civile, un armistiţiu asupra utilizării rachetelor, bombelor şi dronelor cu rază lungă de acţiune, şi fără operaţiuni militare în Marea Neagră”, a declarat Zelenski la Bruxelles. Solicitarea sa survine după ce preşedintele american Donald Trump a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi inclusiv transferurile de informaţii militare care permiteau armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti cu armele enunţate de Zelenski în cererea sa privind un armistiţiu parţial. Potrivit publicaţiei Washington Post, Statele Unite au oprit inclusiv transferul datelor de ţintire pentru sistemele de rachete HIMARS, astfel că armata ucraineană nu mai poate lovi cu aceste rachete ţinte ruseşti la o distanţă mai mare de 65 de kilometri.
În declaraţia sa de la summitul UE, Zelenski a prezentat acest armistiţiu pe care-l propune drept „următorul pas” pentru ca negocierile de pace cu Rusia să înceapă. „Ucrainenii, europenii, americanii şi orice fiinţă umană cu inimă din această lume este împotriva războiului, cu toţii trebuie să simţim că ruşii nu ne păcălesc”, a argumentat preşedintele ucrainean, care a cerut de asemenea eliberarea prizonierilor în cadrul unui acord de armistiţiu parţial. El le-a cerut de asemenea liderilor europeni să intensifice livrările de arme pentru Ucraina, în paralel cu creşterea presiunii asupra Rusiei. „Apărare aeriană, arme şi muniţii pentru Ucraina, livrări la timp, consolidarea industriei de apărare a Ucrainei, negocieri privind aderarea la UE, necesitatea creşterii presiunii sancţiunilor asupra Rusiei şi a contracarării încălcării sancţiunilor”, a indicat Zelenski într-un mesaj pe social media după o întâlnire cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunţat săptămâna aceasta un plan prin care statele UE se vor putea împrumuta mai uşor pentru a susţine militar Ucraina şi pentru a-şi consolida propriile armate. Zelenski a vorbit iniţial despre un armistiţiu parţial în cursul zilei de marţi, la o zi după ce Donald Trump a suspendat ajutorul militar american pentru Ucraina în urma altercaţiei verbale pe care a avut-o vineri la Casa Albă cu preşedintele ucrainean, căruia i-a reproşat lipsa voinţei de a încheia un acord de pace cu Rusia. Între timp, Rusia a transmis joi prin Ministerul său de Externe că un astfel de armistiţiu este „inacceptabil”, estimând că Ucraina urmăreşte astfel să obţină un răgaz pentru trupele sale aflate în dificultate pe front.
Bolojan s-a întâlnit cu șefa Parlamentului European
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a spus joi, la întâlnirea cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că ţara noastră intenţionează să continue „colaborarea excelentă” cu legislativul comunitar. „Am fost încântat să mă întâlnesc cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de Consiliul European, azi. Suntem angajaţi să continuăm colaborarea excelentă a României cu Parlamentul European, pentru a răspunde rapid şi direct aşteptărilor cetăţenilor noştri”, a scris Bolojan pe platforma X.
Donald Tusk susține propunerea Franței pentru descurajare nucleară
Premierul polonez Donald Tusk a afirmat că „este o zi în care totul se poate schimba și probabil se va schimba, când vine vorba de hotărârea Europei legată de reînarmare și de industria de apărare și de pregătirea noastră de a face față acestei provocări rusești pentru lume”. „Europa în ansamblu este cu adevărat capabilă să câștige orice confruntare militară, financiară, economică cu Rusia – pur și simplu suntem mai puternici”, spune el. El a comparat situația cu Războiul Rece, spunând că este încrezător că „Rusia va pierde această cursă a înarmării, la fel cum a făcut Uniunea Sovietică în urmă cu 40 de ani”. El a spus că propunerea franceză privind descurajarea nucleară „merită luată în considerare” și ar trebui să facă parte dintr-o mișcare mai largă de coordonare a eforturilor europene de apărare.
Cancelarul german în exercițiu, Olaf Scholz, a declarat că întâlnirea de astăzi este despre asigurarea unui sprijin continuu pentru Ucraina, dar a subliniat în mod clar importanța menținerii unor bune relații cu SUA. Scholz a recunoscut, de asemenea, planurile prezentate de presupusul viitor cancelar Friedrich Merz de a crește cheltuielile pentru apărare, „inclusiv prin schimbarea constituției”, și spune că pare să existe un consens intern tot mai mare cu privire la această problemă. El a spus că UE trebuie să-și schimbe regulile pe direcții similare pentru a se asigura că poate face față provocării, dar ținând cont de „soluțiile pe termen lung”. Întrebat despre propunerile lui Macron privind descurajarea nucleară, el a afirmat că Europa nu ar trebui să renunțe la implicarea SUA. Critica lui de lungă durată în acest punct se referă la temerile că orice extindere a programului francez ar permite SUA să se dezlipească în continuare de securitatea europeană.
