De ani buni se vorbește despre ponderea redusă a veniturilor bugetului general consolidat în Produsul Intern Brut din România în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie într-o analiză transmisă HotNews.ro de unul dintre cei mai apreciați economiști-șefi din sectorul bancar- Ella Kallai (Alpha Bank).
Ea recomandă, pentru reformele la care ne-am angajat pe următorii 7 ani, orientarea cheltuielilor bugetare pe direcțiile care lărgesc potențialul de dezvoltare a țării și care să ducă la creșterea veniturilor fiscale cel puțin în ritmul economiei.
Baza de date a Comisiei Europene cu veniturile din taxe și impozite ale statelor membre ce acoperă perioada 1995-2022 permite evaluarea situației din România comparativ cu țările din regiune. În perioada 1995-2022 ponderea medie în PIB a veniturilor bugetului general consolidat a fost de 32,6% și a veniturilor din taxe de 27,3%, diferența de 5,3 procente reprezentând veniturile nefiscale (Fig. 1a).
Cu aceste valori România este pe ultimul loc în regiune. Ponderea medie a veniturilor bugetului general consolidat în PIB a variat între 44,3% în Ungaria și 36,6% în Bulgaria mai mult cu 11,7pp respectiv 4 puncte procentuale față de România. Ponderea medie a veniturilor din taxe în PIB a variat între 37,7% în Ungaria și 29,1% în Bulgaria cu 10,4pp și respectiv 1,8pp mai mult decât în România.
Pentru a surprinde tendințele perioadei 1995-2022, ponderile veniturilor bugetare și fiscale în PIB au fost calculate ca medii în cinci perioade de câte cinci ani (1995-2019) și o perioadă de 3 ani (2020-2022). Veniturile bugetare în PIB arată stabilitate, în timp ce veniturile fiscale arată declin. De unde se deduce că stabilitatea veniturilor bugetare în jur de 32-33% din PIB s-a realizat pe seama creșterii veniturilor nefiscale.
Care categorii de venituri fiscale au scăzut?
Veniturile fiscale după funcția economică a bazei de taxare se clasifică în trei mari categorii: veniturile din taxele pe consum, veniturile din taxele pe muncă și veniturile din taxele pe capital. Evoluția structurii veniturilor fiscale arată 1/ scăderea ponderii veniturilor din taxele pe capital, 2/ creșterea ponderii veniturilor din taxele pe consum până în 2014, urmată de scădere și 3/ scăderea ponderii veniturilor din taxele pe muncă până în 2014 urmată de creștere.
În perioada 2020-2022 România avea cea mai redusă pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai redusă pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%) după Polonia (36%) și cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în total venituri fiscale
Ponderea medie a veniturilor din taxele pe consum în PIB a fost de 10,9% comparabilă cu ponderea din Cehia (10,6%), dar sub ponderea din Bulgaria (13,5%), Ungaria (13,4%) și Polonia (12,2%). Tendința a fost de scădere după 2014, ponderea ajungând la 10% în perioada 2020-2022, cea mai mică din regiune.
Reducerea pare să fie datorată veniturilor din taxa pe valoarea adăugată, componenta cea mai mare a taxelor pe consum, care a scăzut de la 8% din PIB în perioada 2005-2014 la 6% din PIB în perioada 2020-2022. În celelalte țări după 2014 veniturile din taxa pe valoarea adăugată raportate la PIB fie s-au menținut (în Polonia, Bulgaria) fie au crescut (în Ungaria și Cehia), transmițând o dinamică similară veniturilor din taxa pe consum.
În 1995-2022 ponderea medie a veniturilor din taxele pe muncă în PIB a fost de 11,5%, a doua cea mai mică valoare după Bulgaria (10,9%). Tendința a fost de ușoară creștere după 2014, de la 11% în perioada 2005-2014 la 12% în perioada 2020-2022, datorată creșterii veniturilor din cotizațiile sociale efective obligatorii în sarcina salariaților.
În România aproape în totalitate taxele pe muncă sunt în sarcina angajaților (11% din PIB din 12% din PIB taxe pe muncă în 2020-2022). În Cehia, Ungaria, Polonia o treime din taxele pe muncă sunt în sarcina angajatorilor și două treimi în sarcina angajaților. În Bulgaria împărțirea taxelor pe muncă între angajatori și angajați este de 45%-55%.
Taxele pe veniturile companiilor au reprezentat jumătate din veniturile din taxele pe capital în 2020-2022 la fel ca în Bulgaria, Cehia și Ungaria. Cealaltă jumătate a provenit aproximativ în mod egal de la taxele pe veniturile gospodăriilor și lucrătorilor independenți pe de o parte și taxele pe stocul de capital pe de altă parte. În Polonia situația este diferită: taxele pe veniturile companiilor reprezintă o treime, 44% reprezintă taxele pe veniturile lucrătorilor independenți și 22% taxele pe stocul de capital.
În România ponderea veniturilor fiscale în PIB este redusă comparativ cu regiunea și în scădere contrar tendinței din regiune.
