China îşi va majora cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, menţinând o rată de creştere constantă, în timp ce Beijingul se confruntă cu dificultăţi după trei ani de creştere economică lentă, pe fondul unor provocări geopolitice tot mai mari, de la Taiwan la Ucraina. Planul Chinei, inițiat de Xi Jinping, prevede ca până în 2035 țara să devină o super putere militară până în 2035, cu orice risc pentru situația economică a țării.
Majorarea bugetului, anunţată miercuri într-un raport guvernamental care urmează să fie prezentat în Parlament, este egală cu cifra de anul trecut.
Ea rămâne cu mult peste ţinta de creştere economică a Chinei pentru acest an, de aproximativ 5% – care, potrivit analiştilor, era aşteptată şi reflecta ambiţiile Beijingului de a continua modernizarea militară în contextul provocărilor geopolitice.
China are un plan faraonic până în 2035
De când Xi a devenit preşedinte şi comandant suprem în urmă cu mai bine de un deceniu, bugetul apărării a crescut la 1,78 trilioane de yuani (245,65 miliarde de dolari) în acest an, de la 720 de miliarde de yuani în 2013.
Xi îşi propune să finalizeze modernizarea militară completă până în 2035, armata chineză dezvoltând noi rachete, nave, submarine şi tehnologii de supraveghere.
Raportul din acest an continuă să sublinieze importanţa pregătirii de luptă şi a îmbunătăţirilor ştiinţifice şi strategice, dar promite, de asemenea, ”continuarea îmbunătăţirii conduitei politice a armatei” – o referire aparentă la numeroasele scandaluri de corupţie care afectează Armata Populară de Eliberare (APL).
Doi foşti miniştri ai apărării şi un membru al Comisiei militare centrale s-au numărat printre cei înlăturaţi în ultimii doi ani.
Ataşaţii militari regionali urmăresc îndeaproape bugetul şi raportul, unii observând că referinţele privind pregătirea pentru luptă vor însemna noi exerciţii şi desfăşurări intense în jurul Taiwanului şi în întreaga regiune.
Navele chineze au organizat un exerciţiu fără precedent cu foc real în Marea Tasmaniei în februarie, forţând devierea aeronavelor comerciale.
Institutul Internaţional pentru Studii Strategice, cu sediul la Londra, a remarcat într-un studiu realizat în februarie asupra armatelor din lume că, având în vedere constrângerile economice mai mari ale Chinei, ”autorităţile se confruntă cu întrebări din ce în ce mai acute cu privire la domeniile cărora să le acorde prioritate”.
China rămâne al doilea cel mai mare cheltuitor militar din lume, după Statele Unite, al căror buget militar propus pentru 2025 este de 850 de miliarde de dolari.
Analistul de securitate Wen-Ti Sung a declarat că Beijingul este dornic să proiecteze stabilitate cu un limbaj moderat şi un buget de apărare stabil, chiar dacă puterea sa creşte, spre deosebire de Statele Unite sub noul preşedinte Donald Trump.
”Beijingul încearcă să facă acceptarea Chinei ca superputere relativ mai previzibilă cât mai uşoară posibil pentru alţii”, a declarat Sung, membru nerezident al Atlantic Council.
