Descoperire unică la Sarmizegetusa

Despre obiectul unic în lume descoperit la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a regatului dacic, experții sunt de acord că este o piesă de o valoare excepțională. Artefactul, ce este o matriță făcută din bronz, a fost folosit la Sarmizegetusa în perioada războaielor daco-romane.
Obiectul unic în lume de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperit în dimineața zilei de 23 iunie 2013, într-o groapă făcută prin dezrădăcinarea unui fag doborât de o furtună violentă. Obiectul unic de la Sarmizegetusa este făcut din bronz și conține pe el inclusiv reprezentări ale unor animale ciudate pentru teritoriul regatului dacic.
După o furtună violentă, în zona Sarmizegetusa Regia, capitala regatului condus de Decebal, situată la Grădiştea de Munte,, comuna hunedoreană Orăştioara de Sus, a fost descoperită această piesă antică de o valoare incomensurabilă.
Se găsea la aproximativ 60 de metri de incinta militară a sitului şi la 40 de metri de Băile Romane din incinta monumentului istoric.
Artefactul, care se afla la circa un metru sub pământ, a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare.
Este un obiect unic în lume, pentru că alte obiecte antice asemănătoare nu au mai fost însă descoperite până în prezent.
Cercetările arheologice întreprinse în ultimii doi ani arată că matrița se afla şi, probabil, funcţiona la Sarmizegetusa Regia în preajma războaielor daco-romane, de la începutul secolului 2 d.Hr.
Matriţa a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute potrivit mcdr.ro. Este o piesă masivă, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare.
Lungimile laturilor feţelor hexagonale diferă puţin, încadrându-se între 8,8 şi 9,35 cm, iar grosimea obiectului variază între 4,8 şi 5,05 cm.
Animalele redate pe matriţă sunt foarte diverse, unele fiind ciudate față de cele existente pe teritoriul vechii Dacii: leu, tigru, leopard, rinocer, hipopotam, elefant, antilopă. Ele apar alături de altele, obișnuite zonei, ca: urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap sau iepure.
De asemenea, sunt și reprezentări ale unor animale fantastice – grifonii, monștri din mitologia greacă având corp de leu, aripi, cap și gheare de vultur și urechi de cal – pe matriță existând trei tipuri: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup).
Unele dintre aceste animale, în ansamblul lor, se regăsesc frecvent în reprezentările antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei.
Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru.
Matrița de la Sarmizegetusa are, în primul rând, o valoare artistică ieșită din comun prin calitatea reprezentărilor pe care le conține, dar este și o dovadă clară despre nivelul atins de meșteșugarii care lucrau asemenea piese, conform istorieveche.ro. Experții care au studiat-o sunt de părere că, cel mai probabil, ea a fost folosită în Sarmizegetusa Regia în preajma războaielor daco-romane, 101-102 d.Hr. și 105-105 d.Hr.
Pe de altă parte, este foarte dificil de precizat originea matriței de bronz, unde a fost ea făurită, chiar dacă varianta fabricării ei chiar în Sarmizegetusei nu poate fi exclusă.
Identificarea semnificației semnului geometric de pe fața A a piesei, încă nedescifrat de specialiști – ar putea contribui decisiv la un răspuns valid. Nu poate fi exclusă nici posibilitatea aducerii matriței de bronz odată cu garnizoana romană stabilită la Sarmizegetusa Regia, conform prevederilor păcii din 102 d.Hr. Există și varianta ca ea să fi fost adusă câțiva ani mai târziu, împreună cu trupele care au ocupat aşezarea după cucerirea ei definitivă din 106 d.Hr, știindu-se că armata romană a fost deservită de meşteşugari specializați în producerea şi repararea echipamentului militar.