Le taux de chômage est ressorti à 7,3 % de la population active en moyenne au quatrième trimestre 2024, en baisse de 0,1 point, a annoncé ce mardi l’Insee. Un chiffre qui peut surprendre au regard de la forte hausse des inscrits à France Travail. Explications.
Après France Travail fin janvier, c’est au tour de l’Insee d’y aller de sa photographie du chômage au quatrième trimestre 2024, chacun avec sa façon de compter. De fin septembre à fin décembre, le taux de chômage au sens du Bureau international du travail (BIT) est ressorti à 7,3 % de la population active en moyenne, a annoncé ce mardi matin l’institut statistique national. Il est resté quasi stable en trois mois (-0,1 point), légèrement supérieur à son précédent point bas depuis 1982 (7,1 % fin 2022), et dans l’épure de ce qui était attendu.
A ce niveau, cela représente 2,3 millions de chômeurs, 63.000 de moins par rapport au troisième trimestre. Dans le détail, le taux de chômage des 15-24 ans s’est replié de 0,8 point au quatrième trimestre, à 19 %, a précisé l’Insee. Pour les 25-49 ans, il a diminué de 0,1 point, à 6,5 %. Au-delà de 50 ans, le taux de chômage a très légèrement rebondi : +0,1 point pour atteindre 4,8 %.
Hausse des inscrits à France Travail
Pour rappel, le BIT considère comme chômeur toute personne de 15 ans ou plus sans emploi au cours de la semaine de référence, disponible pour travailler dans les deux semaines à venir et qui a effectué, lors des quatre dernières semaines, une démarche active de recherche d’emploi ou a trouvé un emploi qui commence dans les trois mois.
De manière différente, l’ex-Pôle emploi recense chaque fin de mois le nombre de personnes inscrites dans ses fichiers et les classe selon qu’elles ont pas du tout, un peu ou beaucoup travaillé. Il s’agit de données de nature administrative, qui divergent depuis longtemps de celles de l’Insee, réalisées à partir d’une enquête trimestrielle auprès de 90.000 personnes. Les effectifs en catégorie A (sans activité) ont grimpé de plus de 100.000 en 2024. Hors Covid et hors récession, il faut remonter à la crise de 2008 pour trouver pareil retournement.
« Ce quatrième trimestre, c’est vraiment une histoire de jeunes. C’est dans la tranche 15-24 ans que la situation a le plus fortement évolué », a expliqué le chef du département de l’emploi et des revenus d’activité de l’Insee, Vladimir Passeron. D’une part, leur taux d’emploi a continué de se contracter, de 0,7 point sur le trimestre, 1,6 point sur un an. Leur taux de chômage, d’autre part, s’est aussi contracté (-49.000 sur les -63.000), mais après avoir augmenté depuis un an.
En parallèle, le halo autour du chômage, c’est-à-dire les personnes qui souhaitent un emploi sans être considérées comme chômeurs au sens du BIT, a fortement progressé, exclusivement du fait de jeunes en étude. Il progresse d’ailleurs depuis 2019, avant la crise sanitaire : soit que les intéressés cherchent un boulot en même temps que leurs études, soit qu’ils veulent les suivre en apprentissage, sans y parvenir. Pour les autres tranches d’âge, les indicateurs sont globalement stables.
Effet jeunes
L’un dans l’autre, cet effet jeunes explique la divergence entre les statistiques de l’Insee et celles de la Direction de l’animation de la recherche, des études et des statistiques, au ministère du Travail. « La hausse de 116.000 inscrits en catégorie A à France Travail sur le trimestre est portée pour un tiers par des changements dans la procédure d’actualisation des demandeurs d’emploi. Le reste est surtout porté par les moins de 25 ans, qui sont davantage enclins à s’inscrire », a complété Vladimir Passeron, même si nombre de ces jeunes n’ont pas intérêt à le faire. Autrement dit, même si les moins de 25 ans sont ceux qui subissent le plus les retournements conjoncturels, on en compte davantage au chômage au sens du BIT que dans les fichiers de l’ex-Pôle emploi.
La publication de ces chiffres intervient en pleine incertitude sur l’évolution du marché du travail, même si l’adoption par 49.3 du budget, et prochainement celui de la Sécurité sociale, débloque en partie la situation. Experts et économistes estiment en majorité que la dégradation va se poursuivre.
Malgré des offres d’emplois qui restent à un niveau élevé, « le chômage va avoir tendance à remonter », a confirmé le directeur général de France Travail, Thibaut Guilluy, lors d’une récente conférence de presse. En clair, les inscriptions à l’ex-Pôle emploi vont continuer à dépasser les sorties pour reprise d’emploi.
L’incertitude de la réforme
Dans sa dernière note de conjoncture publiée mi-décembre, l’Insee prévoyait que le taux de chômage grimperait à 7,6 % de la population active fin juin 2025, limite de son exercice de prévision. D’un côté, la population active est censée continuer d’augmenter sous l’effet de la réforme des retraites, malgré la baisse des entrées en apprentissage. De l’autre, l’emploi était censé rester quasi stable sur la période. D’où cette anticipation d’une hausse modérée du taux de chômage. La publication même encore provisoire des chiffres de l’emploi dans le privé pour le quatrième trimestre 2024 peut rebattre les cartes.
Autre incertitude, qui demandera du temps avant d’être levée : quel sera l’effet de la réforme France Travail ? Depuis le 1er janvier, plus d’un million de bénéficiaires du RSA ou de jeunes hors des radars du service public de l’emploi ont été inscrits automatiquement à l’ex-Pôle emploi. Ce faisant, ils sont censés être mieux aidés dans leur recherche de travail. De quoi, a priori, augmenter le taux d’activité, voire le taux d’emploi. « Toutefois, les effets de cette réforme à court terme sur les indicateurs au sens du BIT sont incertains et dépendent étroitement des conditions de mise en oeuvre », a prévenu l’Insee, toujours dans sa dernière note de conjoncture.
De ce scade rata șomajului în timp ce numărul persoanelor înregistrate la France Travail crește?
Rata șomajului a fost de 7,3% din populația activă în medie în trimestrul IV 2024, în scădere cu 0,1 puncte, a anunțat marți INSEE. O cifră care poate fi surprinzătoare, având în vedere creșterea bruscă a numărului de persoane înregistrate la France Travail. Explicații.
După France Travail de la sfârșitul lunii ianuarie, este rândul INSEE să-și facă poza șomajului în trimestrul IV 2024, fiecare cu propriul mod de a număra. De la sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii decembrie, rata șomajului, așa cum este definită de Biroul Internațional al Muncii (OIM), a fost în medie de 7,3% din populația activă, a anunțat marți dimineața institutul național de statistică. Acesta a rămas aproape stabil în trei luni (-0,1 puncte), ușor mai mare decât punctul minim anterior din 1982 (7,1% la sfârșitul lui 2022), și în concordanță cu ceea ce era de așteptat.
La acest nivel, aceasta reprezintă 2,3 milioane de șomeri, cu 63.000 mai puțini decât în trimestrul III. În detaliu, rata șomajului la 15-24 de ani a scăzut cu 0,8 puncte în trimestrul IV, la 19%, a spus INSEE. Pentru persoanele de 25-49 de ani, aceasta a scăzut cu 0,1 puncte, la 6,5%. După 50 de ani, rata șomajului a revenit foarte ușor: +0,1 puncte pentru a ajunge la 4,8%.
Creșterea numărului de înmatriculări la France Travail
Pentru reamintire, OIM consideră șomer orice persoană în vârstă de 15 ani sau peste, fără un loc de muncă în săptămâna de referință, disponibilă pentru muncă în următoarele două săptămâni și care, în ultimele patru săptămâni, a făcut un pas activ spre căutarea unui loc de muncă sau și-a găsit un loc de muncă începând cu trei luni.
Într-un mod diferit, fostul Pôle emploi numără numărul de persoane înscrise în dosarele sale la sfârșitul fiecărei luni și le clasifică în funcție de faptul că nu au lucrat deloc, puțin sau mult. Sunt date administrative, care s-au depărtat de mult de cele ale INSEE, realizate dintr-un sondaj trimestrial de 90.000 de persoane. Forța de muncă din categoria A (fără activitate) a crescut cu peste 100.000 în 2024. Excluzând Covid și recesiune, trebuie să ne
întoarcem la criza din 2008 pentru a găsi o astfel de redresare.
„Acest al patrulea trimestru este într-adevăr o poveste a tinerilor. „În grupa de vârstă 15-24 de ani situația s-a schimbat cel mai mult”, a explicat șeful departamentului de angajare și venituri din INSEE, Vladimir Passeron. Pe de o parte, rata de ocupare a forței de muncă a continuat să scadă, cu 0,7 puncte pe trimestru, cu 1,6 puncte pe un an. Rata șomajului lor, în schimb, a scăzut și ea (-49.000 din -63.000), dar după ce a crescut timp de un an.
În același timp, aureola în jurul șomajului, adică a persoanelor care își doresc un loc de muncă fără a fi considerate șomeri în sensul OIM, a crescut semnificativ, exclusiv din cauza tinerilor din învățământ. Progresează din 2019, înainte de criza de sănătate: fie cei interesați își caută un loc de muncă în același timp cu studiile, fie vor să-i urmeze în ucenicie, fără să reușească. Pentru alte grupe de vârstă, indicatorii sunt în general stabili.
Efect de tineret
Una peste alta, acest efect de tineret explică divergența dintre statisticile INSEE și cele ale Direcției de Coordonare a Cercetării, Studiilor și Statisticii de la Ministerul Muncii. „Creșterea de 116.000 de înregistrări de categoria A la France Travail pe parcursul trimestrului este determinată de o treime din modificările procedurii de actualizare a solicitanților de locuri de muncă. Restul îl poartă în principal cei sub 25 de ani, care sunt mai înclinați să se înregistreze”, a adăugat Vladimir Passeron, chiar dacă mulți dintre acești tineri nu au niciun interes să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, chiar dacă cei sub 25 de ani sunt cei mai afectați de recesiunile economice, sunt mai mulți șomeri în sensul OIM decât în dosarele fostului Pôle emploi.
Publicarea acestor cifre vine într-un moment de mare incertitudine cu privire la evoluția pieței muncii, chiar dacă adoptarea până la 49,3 a bugetului, și în curând cea a Securității Sociale, deblochează parțial situația. Experții și economiștii cred în cea mai mare parte că deteriorarea va continua.
În ciuda faptului că ofertele de muncă rămân la un nivel ridicat, „șomajul va tinde să crească”, a confirmat directorul general France Travail, Thibaut Guilluy, în cadrul unei conferințe de presă recentă. Pe scurt, înregistrările la fostul Pôle emploi vor continua să depășească ieșirile pentru revenirea la muncă.
Incertitudinea reformei
În ultimul său raport economic publicat la jumătatea lunii decembrie, INSEE a prezis că rata șomajului va crește la 7,6% din populația activă la sfârșitul lunii iunie 2025, limita exercițiului său de prognoză. Pe de o parte, se preconizează că populația activă va continua să crească ca urmare a reformei pensiilor, în ciuda scăderii numărului de înscrieri în ucenicie. Pe de altă parte, ocuparea forței de muncă trebuia să rămână aproape stabilă pe parcursul perioadei. De aici anticiparea unei creșteri moderate a ratei șomajului. Publicarea, chiar dacă este încă provizorie, a cifrelor de ocupare a forței de muncă din sectorul privat pentru trimestrul al patrulea din 2024 ar putea schimba cardurile.
O altă incertitudine, care va dura să fie rezolvată: care va fi efectul
reformei France Travail ? De la 1 ianuarie, peste un milion de beneficiari RSA sau tineri excluși din radarul serviciului public de ocupare a forței de muncă au fost înregistrați automat la fostul Pôle emploi. Procedând astfel, ar trebui să fie mai bine ajutați în căutarea unui loc de muncă. Ceea ce, a priori, va crește rata de activitate, sau chiar rata de ocupare. „Totuși, efectele pe termen scurt ale acestei reforme asupra indicatorilor în sensul OIM sunt incerte și depind îndeaproape de condițiile de implementare”, a avertizat INSEE, din nou în ultimul său raport economic.
