Sticlele de alcool, avertismente ca pe pachetele de țigări

Consumul de alcool este „cel mai nou venit” pe lista factorilor care cresc semnificativ riscul de cancer, după ce în Statele Unite a fost lansată, recent, propunerea ca băuturile alcoolice să fie etichetate după modelul produselor din tutun: cu alerta că pot favoriza apariția câtorva tipuri de cancer.
Numărul cazurilor de cancer este în creștere în ultimii ani, inclusiv la tineri. Cauzele acestui fenomen sunt multiple și țin atât de factori pe care nu îi putem controla, cât și de factori considerați controlabili, arată dr. Răzvan Curcă, medic oncolog și președintele Societății de Oncologie Medicală din România.
„Marea majoritate” a factorilor de risc asociați apariției cancerului „țin însă de stilul de viață și de obiceiurile fiecăruia dintre noi”, spune medicul.
„Legătura dintre apariția cancerului și factorii comportamentali este în strânsă legătură”, confirmă și Mihai Ciochinaru, medic oncolog, în discuția cu HotNews.
Discuția despre alcool ca factor ce poate favoriza apariția cancerului „este una mai nouă”, spune medicul oncolog Răzvan Curcă. „Iar noutatea nu vine neapărat din faptul că alcoolul este și el considerat un factor de risc, ci din faptul că discuția legată de consumul de alcool a devenit foarte drastică.”
„Până în urmă cu câțiva ani, se considera că un consum moderat de alcool este sigur. Recomandările actuale spun că nu mai există nicio cantitate de alcool care să fie considerată sigură. Aceasta este marea noutate a recomandării. Este adevărat că riscurile cresc proporțional cu cantitatea. Dar aceasta este marea schimbare și aceasta este știrea care vine din America”, arată medicul oncolog.
Însă cazurile de cancer care pot fi legate de consumul de alcool „nu sunt cele mai multe”, mai spune medicul. Vorbim, în special, despre cancerul hepatic, cancerele digestive și cele din sfera ORL.
În ceea ce privește legătura dintre consumul de alcool și cancer, „studiile nu sunt la fel de evidente precum în cazul fumatului sau al obezității”, declară, pentru HotNews, și dr. Mihai Ciochinaru, medic oncolog. „Dar sunt anumite tipuri de cancere în cazul cărora există o corelație certă între excesul de consum de alcool și apariția cancerului”, completează el.
În octombrie anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății avertiza că alcoolul este considerat responsabil de unul din 11 decese produse în Europa.
Alcoolul este considerat un factor ce crește riscul apariției a peste 200 de boli, de la infarct, accident vascular cerebral sau probleme digestive până la 7 tipuri de cancer: cancer la ficat, cancer colorectal, cancer la sân, cancer bucal, cancer esofagian, cancer faringian și laringian.
Din acest motiv, Organizația Mondială a Sănătății a lansat, în toamna trecută, campania „Redefinirea alcoolului pentru o Europă mai sănătoasă, mai sigură și mai fericită”, ce conținea recomandări atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile din domeniul sănătății din țările europene.
La începutul acestui an, Chirurgul General al SUA – o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice – a cerut ca pe eticheta băuturilor alcoolice să apară avertismentul că alcoolul crește riscul apariției cancerului. Mișcarea ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, cu ani în urmă.
Cancerul ar trebui privit „ca o sumă de boli, pentru că nu este o singură boală. Vorbim despre sute de boli care sunt numite sub această denumire de cancer. Există cancer pulmonar de multe feluri, există cancer de sân de multe feluri și așa mai departe. Sub acest termen de cancer, avem o paletă largă de boli, care se și tratează diferit în oncologia modernă”, explică dr. Răzvan Curcă.
„Nu putem spune că există o singură cauză pentru cancer”, explică președintele Societății Române de Oncologie, Răzvan Curcă. „Există o multitudine de factori, iar fiecare dintre ei poate să impacteze, într-o măsură mai mică sau mai mare, apariția cancerului. Fiecare poate avea o anumită contribuție.” Pe o parte dintre acești factori îi putem influența sau controla, dar pe alții nu, spune medicul.
„Dintre cei pe care îi putem influența sunt factorii genetici: noi ne naștem cu un anumit bagaj genetic, cu anumite caracteristici pe care le moștenim de la părinții noștri, iar asta nu putem schimba. În anumite situații, asta ne aduce un risc mai mare de cancer.”
Dar marea majoritate a factorilor de risc asociați apariției cancerului țin de stilul de viață, subliniază medicul Răzvan Curcă.
Iar „cel mai important ca pondere și implicat în geneza celor mai multe tipuri de cancer este fumatul. Fumatul este factorul pe care îl putem implica în zeci de tipuri de cancer.”
În al doilea rând, din punctul de vedere al impactului, sunt factorii „care țin de alimentație și de stilul de viață”, spune medicul oncolog Răzvan Curcă. Iar aici, „discuția este strâns legată de obezitate. În momentul în care ai o alimentație ce constă în dietă de tip fast food, acest lucru merge, de cele mai multe ori, mână în mână cu obezitatea. Iar obezitatea este unul dintre factorii de risc pentru foarte multe tipuri de cancer. În momentul de față, obezitatea infantilă poate fi una dintre explicațiile pentru care avem tot mai multe cazuri de cancer la persoane tinere.”
La rândul său, medicul oncolog Mihai Ciochinaru spune, în discuția cu HotNews, că fumatul „a fost primul factor nociv categoric corelat cu apariția unei neoplazii maligne. Mă refer nu doar la cancerul bronho-pulmonar, ci și la alte tipuri, precum cancerul de sferă ORL, de vezică, de tub digestiv și o multitudine de localizări în care fumatul reprezintă un factor favorizant.”
Dar, în prezent, „studiile arată că obezitatea a depășit fumatul ca factor predispozant prevenibil în apariția unor tipuri de cancer. Unele tipuri de tumori – cum sunt cancerele mamare, cancerul de endometru, cancerul colorectal – sunt legate în mod categoric de prezența obezității. Cancerul de endometru are o probabilitate de 7 ori mai mare de apariție la pacientele cu obezitate severă. La fel și cancerul mamar – probabilitatea de apariție în cazul persoanelor cu obezitate este o dată și jumătate mai mare”, explică dr. Mihai Ciochinaru.