Plus d’un dirigeant sur deux se sent régulièrement surmené, selon une étude menée par l’Institut Choiseul. Pourtant, le sujet de la santé mentale reste encore difficile à aborder pour les chefs d’entreprise, et les ressources à leur disposition manquent.
Parmi les 670 décideurs économiques français interrogés par l’Institut Choiseul (64 % d’hommes, 36 % de femmes), plus de la moitié se disent fréquemment surmenés. Plus encore, les trois quarts des dirigeants ressentent des symptômes de stress au moins une fois par semaine, et 36 % quotidiennement.
Des symptômes de stress récurrents
Le stress se manifeste la plupart du temps par de la fatigue chronique, de l’anxiété, de la perte ou prise de poids, ou encore de l’irritabilité. “Le stress fait partie du quotidien des dirigeants, souligne Pierre Verlyck, directeur de l’étude. Une anxiété liée à des charges inhérentes à leur fonction : charge de travail, mentale, juridique, émotionnelle. Elle est en revanche accentuée par les crises telles que l’inflation, la guerre en Ukraine, la hausse des prix de l’énergie”. Selon l’étude, les présidents-directeurs généraux et les entrepreneurs sont les premiers concernés par ces symptômes.
La difficulté à déléguer, première cause de surmenage
Les chefs et cheffes d’entreprise n’ont pas de mal à identifier leurs causes de surmenage. En premier lieu, ils sont 75 % à reconnaître “des difficultés à déléguer”. Viennent ensuite la charge de travail (62 %), le poids de la gestion des ressources humaines (51 %) et la pression des résultats financiers (43 %). Par ailleurs, quatre sur dix travaillent entre 51 et 60 heures par semaine. Sans compter la difficulté à s’aménager des temps de pause, avec une large majorité qui déclare avoir du mal à déconnecter.
2 dirigeants sur 3 jugent la consultation d’un psy comme tabou
Alors que François Bayrou a promis de faire de la santé mentale une Grande cause nationale pour 2025, force est de constater que le sujet est encore peu évoqué chez les patrons. 38 % éprouvent “une réelle réticence à évoquer le sujet”, et moins de la moitié se disent “plutôt à l’aise pour en discuter entre pairs”. Derrière ces freins : l’idée que le dirigeant doit assumer seul les difficultés et la peur du jugement. “Dans leurs témoignages, beaucoup nous disent “je suis payé pour ça donc je dois prendre cela en charge seul”, souligne Pierre Verlyck. Le milieu professionnel valorise la performance. On aime parler de palmarès, de réussites, de choses qui bougent, mais on n’ose moins parler de vulnérabilité”.
Se faire suivre par un professionnel de la santé mentale est même jugé tabou dans leur environnement par deux tiers des dirigeants. Ils sont à peine plus d’un tiers à avoir déjà franchi le pas de consulter un psychologue ou psychiatre.
Un manque d’accompagnement, en particulier dans les TPE
Les formations et accompagnements sur le plan psychologique sont encore peu développés en entreprise. Seul un sondé sur trois a déjà suivi un programme, et la plupart du temps au sein de grands groupes. Une majorité de chefs d’entreprise de PME serait demandeuse de suivi, mais aucun n’a de parcours à disposition.
Comment trouver un équilibre quand on est dirigeant ?
Les activités personnelles et familiales sont un levier important pour un peu plus d’un tiers des dirigeants afin de trouver un meilleur équilibre. La moitié d’entre eux regrette néanmoins de ne pas pouvoir y consacrer davantage de temps. Ils sont aussi 45 % à citer le télétravail et la flexibilité des horaires comme “très importante” pour parvenir à un meilleur équilibre de vie.
L’entourage professionnel est également crucial pour éviter le surmenage. “Accepter de déconnecter implique de faire confiance à son équipe”, relève Pierre Verlyck. Au-delà de l’équipe, pouvoir échanger avec d’autres chefs d’entreprise est un outil précieux.
S’aider entre pairs
“Les réseaux de dirigeants peuvent avoir un rôle important à jouer dans la libération de la parole sur cet enjeu de santé mentale. En parler avec ses actionnaires ou ses salariés est plus difficile pour beaucoup de chefs d’entreprise”, note Pierre Verlyck. Inviter les dirigeants à oser davantage aborder le sujet est primordial, mais “sans non plus en faire une injonction supplémentaire”, met en garde le directeur de l’étude.
À la clé, un meilleur équilibre pour le dirigeant, mais pas uniquement. “Les chefs d’entreprise qui ont déjà témoigné sur la santé mentale constatent que le sujet infuse en entreprise. Cela contribue d’une part à les humaniser, et d’autre part à développer une culture d’entreprise saine”, assure Pierre Verlyck. Un cercle vertueux qui bénéficie à tous. D’où l’intérêt pour les patrons et patronnes, d’oser se jeter à l’eau.
Suprasolicitarea nervoasă – boala liderilor de afaceri
Mai mult de unul din doi manageri se simt în mod regulat suprasolicitați, potrivit unui studiu realizat de Institutul Choiseul. Cu toate acestea, subiectul sănătății mintale rămâne încă greu de abordat de către liderii de afaceri, iar resursele de care dispun sunt lipsite.
Dintre cei 670 de factori de decizie economici francezi chestionați de Institutul Choiseul (64% bărbați, 36% femei), mai mult de jumătate spun că sunt frecvent suprasolicitați. Mai mult, trei sferturi dintre lideri se confruntă cu simptome de stres cel puțin o dată pe săptămână și 36% zilnic.
Simptome recurente de stres
Stresul se manifestă cel mai adesea sub formă de oboseală cronică, anxietate, scădere sau creștere în greutate sau chiar iritabilitate. „Stresul face parte din viața de zi cu zi a managerilor”, subliniază Pierre Verlyck, directorul studiului, „Anxietatea legată de sarcinile inerente rolului lor: volumul de muncă, mental, juridic, emoțional, pe de altă parte, este accentuat de crize precum inflația, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la energie. Potrivit studiului, directorii generali și antreprenorii sunt primii afectați de aceste simptome.
Dificultate de delegare, cauza principală a suprasolicitarii
Liderii de afaceri nu au probleme în a identifica cauzele suprasolicitarii. În primul rând, 75% recunosc „dificultăți în delegare”. Urmează volumul de muncă (62%), ponderea managementului resurselor umane (51%) și presiunea rezultatelor financiare (43%). În plus, patru din zece lucrează între 51 și 60 de ore pe săptămână. Ca să nu mai vorbim de dificultatea de a aranja pauzele, o mare majoritate spunând că au dificultăți în deconectare.
2 din 3 manageri consideră că consultarea unui psiholog este tabu
În timp ce François Bayrou a promis că va face din sănătatea mintală o cauză națională majoră pentru 2025, este clar că subiectul este încă puțin discutat între șefi. 38% simt „o reală reticență de a aborda subiectul”, iar mai puțin de jumătate spun că sunt „destul de confortabil să discute despre asta între colegi”. În spatele acestor obstacole: ideea că liderul trebuie să suporte singur dificultățile și teama de judecată. „În mărturiile lor, mulți ne spun „Sunt plătit pentru asta, așa că trebuie să mă ocup singur de asta”, subliniază Pierre Verlyck. Lumea profesională pune preț pe performanță. Ne place să vorbim despre liste de premii, succese, lucruri care se mișcă, dar nu îndrăznim să vorbim mai puțin despre vulnerabilitate.”
A fi monitorizat de un profesionist în sănătate mintală este chiar considerat tabu în mediul lor de două treimi dintre manageri. Abia mai mult de o treime au făcut deja pasul de a consulta un psiholog sau un psihiatru.
Lipsa sprijinului, în special în întreprinderile mici
Pregătirea și suportul psihologic sunt încă slab dezvoltate în companii. Doar unul din trei respondenți au urmat deja un program și de cele mai multe ori în cadrul unor grupuri mari. Majoritatea liderilor de afaceri IMM-uri ar solicita urmărire, dar niciunul nu are un curs disponibil.
Cum să găsești echilibrul când ești manager?
Activitățile personale și familiale reprezintă o pârghie importantă pentru puțin peste o treime dintre manageri pentru a găsi un echilibru mai bun. Jumătate dintre ei regretă totuși că nu au putut să-i dedice mai mult timp. 45% citează, de asemenea, munca la distanță și programul de lucru flexibil ca fiind „foarte importante” pentru realizarea unui echilibru mai bun al vieții.
Mediul profesional este, de asemenea, crucial pentru a evita suprasolicitarea. „A fi de acord să te deconectezi înseamnă să ai încredere în echipa ta”, notează Pierre Verlyck. Dincolo de echipă, posibilitatea de a interacționa cu alți lideri de afaceri este un instrument valoros.
Ajutându-ne între semeni
„Rețelele de manageri pot avea un rol important de jucat în eliberarea oamenilor să vorbească despre această problemă de sănătate mintală. Pentru mulți lideri de afaceri este mai dificil să discute despre asta cu acționarii sau cu angajații”, notează Pierre Verlyck. A invita liderii să îndrăznească să abordeze mai mult subiectul este esențial , dar „fără a face din acesta o ordonanță suplimentară”, avertizează directorul studiului.
Rezultatul este un echilibru mai bun pentru manager, dar nu numai. „Liderii de afaceri care au mărturisit deja despre sănătatea mintală notează că subiectul infuzează afacerile. Acest lucru contribuie, pe de o parte, la umanizarea acestora și, pe de altă parte, la dezvoltarea unei culturi corporative sănătoase”, asigură Pierre Verlyck. Un cerc virtuos care aduce beneficii tuturor. De aici și interesul pentru șefi să îndrăznească să facă pasul.
