Patriarhul Daniel a demontat, printr-un raport-sinteză detaliat, toate acuzațiile aduse Bisericii Ortodoxe Române, care susțin că aceasta ar beneficia de mai mulți bani de la stat decât contribuie. Prezentarea a fost făcută sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în cadrul Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, desfășurată la Palatul Patriarhiei.
Biserica contribuie mai mult decât primește
Patriarhul Daniel a subliniat, cu date concrete, că Arhiepiscopia Bucureștilor a plătit către Bugetul de Stat peste 16 milioane de lei sub formă de impozite, rețineri salariale și TVA, în timp ce sprijinul primit de la buget a fost de aproximativ 14 milioane de lei . Prin urmare, contribuțiile Bisericii, la nivelul eparhiei Bucureștilor, au depășit cu aproximativ 2 milioane de lei suma alocată de stat, infirmând astfel acuzațiile către Biserica ar reprezenta o povară pentru bugetul public.
Ajutor semnificativ pentru cei în nevoie
Un alt punct important al raportului îl constituie implicarea social-filantropică a Bisericii. Patriarhul Daniel a declarat că, în anul 2024, au fost acordate ajutoare financiare și materiale pentru unități bisericești și persoane aflate în dificultate în valoare totală de aproximativ 17,5 milioane de lei . Acestea sume au fost folosite pentru sprijinirea celor vulnerabili și pentru dezvoltarea infrastructurii sociale.
Raport general privind activitățile Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul 2024
La împlinirea a 250 de ani de la aducerea la Bucureşti a moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, Arhiepiscopia Bucureștilor, în colaborare cu Patriarhia Română, a organizat mai multe evenimente aniversare care au debutat încă din primele luni ale anului 2024. În lunile martie și aprilie, a fost organizat un pelerinaj istoric în care cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios au fost purtate spre închinare în 123 de lăcașuri de cult, incluzând biserici parohiale și mănăstiri din Arhiepiscopia Bucureștilor.
Ca ocrotitor spiritual al Capitalei, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este cinstit drept făcător de minuni și grabnic ajutător al locuitorilor Bucureștilor în momente de grea încercare: epidemia de ciumă din anii 1813-1815, epidemia de holeră din anul 1831, devastatorul incendiu din anul 1847 și, mai recent, pandemia de coronavirus din anul 2020.
Începând cu anul 2024, această prăznuire duhovnicească a fost consacrată oficial, fiind inclusă în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, sărbătoarea „Aducerea Moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București” va fi celebrată anual, cu solemnitate liturgică, în data de 13 iulie.
De asemenea, în perioada 10 – 14 iulie a avut loc un amplu program liturgic dedicat comemorării aducerii moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor. Un moment deosebit al acestor zile a fost reprezentat de procesiunea jubiliară organizată vineri seara, 12 iulie, în centrul Capitalei, la care au luat parte mii de clerici și credincioși. Evenimentul, marcat de profundă trăire spirituală, a fost onorat de prezența unor înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și ai Bisericii Ortodoxe Bulgare, subliniind legăturile frățești dintre cele două popoare.
Tot în anul 2024, Biserica Ortodoxă Română a hotărât, în cadrul ședințelor sinodale din 11-12 iulie, canonizarea a 16 cuvioși și mărturisitori români, dintre care cinci (5) au fost propuși de către Arhiepiscopia Bucureștilor. Proclamarea solemnă a canonizării noilor sfinți va avea loc în 4 februarie 2025, când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea rangului de Patriarhie.
I. Activitatea administrativ-pastorală și economic-patrimonială
În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, în anul 2024 au funcționat: 13 protoierii, 718 parohii (334 urbane şi 384 rurale) şi 46 filii, 35 mănăstiri şi 7 schituri (42 unități monahale).
La parohiile din Arhiepiscopia Bucureștilor își desfășoară activitatea 1.178 clerici încadrați pe post (dintre care 1.107 preoți şi 71 diaconi). În anul 2024 au fost hirotoniți 34 de preoți şi 8 diaconi.
În mănăstiri și schituri sunt 640 de viețuitori, dintre care 223 de călugări și frați, iar 407 de monahii și surori. Personalul clerical monahal este alcătuit din 130 de preoți (22 arhimandriți, 54 de protosingheli și 54 de ieromonahi) și 16 ierodiaconi (din care 3 arhidiaconi).
Au fost închinoviați un număr de 9 viețuitori și au fost săvârșite 5 tunderi în monahism. Doi monahi și șapte monahii au trecut la Domnul.
La Centrul eparhial își desfășoară activitatea 20 clerici de mir încadrați pe post (9 preoți și 11 diaconi).
În cadrul eparhiei activează 124 preoți care asigură asistența religioasă şi socială în diferite instituții: M.Ap.N. – 24, Penitenciare – 6, M.A.I. – 6, S.P.P. – 0, S.R.I. – 1, spitale – 47, unități de învățământ – 7, centre rezidențiale/de găzduire – 5, centre de plasament – 4, cimitire de stat – 15, alte instituții – 9.
În anul 2024, 4 clerici au fost primiți din alte eparhii, 27 preoți au fost pensionați, 37 preoți au fost îmbisericiți, iar 7 preoți au trecut la cele veșnice.
Astfel, în Arhiepiscopia Bucureștilor sunt 1.604 clerici de mir și 146 clerici de mănăstiri. Dintre clericii de mir, 1.322 clerici sunt încadrați pe post (1.178 clerici – la parohii, 20 clerici – la Centrul eparhial și 124 preoți asigură asistența religioasă şi socială în diferite instituții), iar 282 clerici sunt îmbisericiți (dintre care 270 clerici pensionari).
În cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor au fost oficiate 16.484 botezuri, 7.977 cununii şi 19.222 înmormântări.
În vederea susținerii procesului de perfecționare continuă a clerului din Arhiepiscopia Bucureștilor, în toate protoieriile au fost organizate conferințe administrative, precum și cercuri pastoral – misionare ale preoților.
De asemenea, în sprijinul dezvoltării profesionale a clericilor din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, au fost organizate Cursurile pastoral-misionare destinate obținerii gradelor profesionale.
