Decizia statelor membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei de a amâna cu un an alegerea secretarului general, la summitul găzduit de Cambodgia, a lăsat fără finalitate demersurile diplomatice ale României și ale Franței pentru candidatura lui Dacian Cioloș. Într-un comentariu publicat pe această temă, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob descrie deznodământul drept un eșec diplomatic costisitor pentru București și o nouă lovitură pentru influența președintelui francez Emmanuel Macron în raport cu fostele colonii.
Reuniunea la nivel înalt din Cambodgia s-a încheiat fără un vot pentru conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), astfel încât actuala secretară generală, Louise Mushikiwabo, din Rwanda, își continuă mandatul, iar candidatura lui Dacian Cioloș nu a mai ajuns să fie supusă aprobării. Potrivit informațiilor apărute pe parcursul negocierilor, fostul premier român ar fi acumulat aproximativ șapte opțiuni de sprijin dintr-un total de 53 posibile.
Amânarea scrutinului a fost determinată de disputa aprinsă în jurul intenției lui Louise Mushikiwabo de a obține un al treilea mandat. Republica Democrată Congo a respins ferm această variantă și a amenințat că se va retrage din organizație în cazul realegerii reprezentantei Rwandei. Tensiunile de la summit au reflectat conflictul dintre Kinshasa și Kigali, analizat anterior și marcat de acuzațiile privind sprijinul acordat de Rwanda grupării M23, acuzații pe care guvernul ruandez le respinge.
Pentru a preveni o scindare majoră în interiorul organizației, statele participante au optat pentru amânarea alegerilor cu un an. În aceste condiții, eforturile lui Emmanuel Macron de a construi o formulă de compromis între statele africane nu au produs rezultatul urmărit de Paris.
Costurile și implicarea României în cursa diplomatică
Susținerea candidaturii lui Dacian Cioloș a presupus o mobilizare amplă din partea autorităților de la București. Guvernul a alocat peste două milioane de lei pentru acest proiect, iar președintele Nicușor Dan s-a implicat direct în campania externă, folosind inclusiv întrevederile cu lideri africani din marja reuniunii ONU pentru a obține sprijin și efectuând deplasarea în Cambodgia cu un avion de lux.
Astfel, au fost mobilizate fonduri publice , resurse diplomatice și agenda prezidențială pentru un demers care nu a reușit să își facă loc în calculele politice ale organizației. În analiza sa, Bogdan Tiberiu Iacob apreciază că deplasarea președintelui Nicușor Dan seamănă, prin prisma rezultatului, cu o călătorie diplomatică foarte costisitoare, în stilul fostului președinte Klaus Iohannis, fără o justificare pe măsura investiției.
Totodată, Bogdan Tiberiu Iacob subliniază că România nu are statutul unei țări francofone, nu a fost colonie franceză și nu împărtășește legăturile istorice, culturale și lingvistice specifice statelor africane, chiar dacă limba franceză are o tradiție în cultura și educația românească. Autorul compară obiectivul României în această organizație cu participarea Australiei la Eurovision și susține că promovarea insistentă a unui candidat român de către Paris a putut fi percepută de statele africane drept nepotrivită sau chiar arogantă.
După decizia de amânare, Dacian Cioloș a transmis un mesaj pe Facebook în care și-a exprimat dezamăgirea față de incapacitatea organizației de a lua o hotărâre. Fostul premier a criticat modul de funcționare a OIF și criteriile geografice aplicate în evaluarea candidaturilor, invocând lipsa de încredere și jocurile care au blocat un deznodământ.
În aceeași postare, Cioloș a cerut modificarea regulilor de alegere prin limitarea mandatelor secretarului general la cel mult două, clarificarea procedurilor de vot și introducerea principiului rotației geografice. El a avertizat că niciun stat nu ar trebui să blocheze organizația atunci când nu acceptă să piardă o competiție. Bogdan Tiberiu Iacob remarcă însă că aceste critici la adresa negocierilor de culise vin din partea unui politician a cărui ascensiune a beneficiat anterior de sprijinul politic al Franței, inclusiv la numirea în funcția de comisar european pentru agricultură la Bruxelles.
Dincolo de bilanțul financiar și de imagine al României, analiza lui Bogdan Tiberiu Iacob îl indică pe președintele Emmanuel Macron drept principalul perdant al reuniunii. Următoarea rundă de alegeri pentru șefia Francofoniei va avea loc peste un an, într-un moment în care actualul lider de la Élysée nu se va mai afla în funcție, apropiindu-se de finalul mandatelor sale într-un climat intern dificil.
Episodul din Cambodgia se adaugă deteriorării relațiilor dintre Paris și Africa, după ce Mali, Niger și Burkina Faso au părăsit deja organizația. Lista țărilor care au fost, sub diferite forme, colonii franceze include Algeria, Senegal, Mali, Guineea, Coasta de Fildeș, Niger, Burkina Faso, Mauritania, Benin, Congo, Gabon, Republica Centrafricană, Ciad, Maroc, Tunisia, Camerun, Togo, Djibouti, Madagascar și Comore, alături de Cambodgia, Vietnam, Laos și o parte din India.
Iar Macron? El a primit o lecție pe care fostele colonii franceze par hotărîte să i-o repete: vremurile în care Parisul stabilea cine urcă pe scenă și cine primește aplauzele s-au cam terminat. De data aceasta, Franța a plecat fără trofeu. Și, dacă am vorbi, metaforic, despre curse, calul lui Macron nici măcar nu a mai ajuns la linia de sosire. — Bogdan Tiberiu Iacob



