România ar putea avea mai puține județe dacă propunerile de reorganizare administrativă discutate în PSD vor deveni lege. Deocamdată, însă, nu există în declarațiile prezentate o hartă finală, o listă a județelor care rămân sau un număr stabilit. Dragoș Benea anunță deschiderea discuției, nu rezultatul ei.
Europarlamentarul, vicepreședinte al PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reforma teritorială, a prezentat pe 9 noiembrie mai multe direcții posibile. Acestea vizează atât comunele și orașele mici, cât și nivelul județean. Propunerile au grade diferite de detaliere și nu trebuie confundate cu măsuri deja aplicabile.
Benea consideră că reorganizarea ar fi incompletă dacă s-ar opri la localitățile cu populație redusă. El a anunțat că grupul pe care îl conduce va analiza și reconfigurarea județelor, fără să prezinte delimitări teritoriale sau viitoare reședințe administrative.
„Dacă nu ne atingem și nu atacăm și această problemă a reconfigurării județelor, degeaba ne-am apucat”, a declarat social-democratul. Așadar, intenția exprimată privește extinderea reformei, în timp ce forma concretă rămâne de stabilit.
Pentru locuitori, întrebarea despre județul de care ar urma să aparțină nu are încă un răspuns în aceste declarații. Niciun județ nu este desemnat drept câștigător al unei comasări și niciunul nu este nominalizat pentru desființare.
Un reper invocat de Benea este organizarea teritorială a celor 15 Curți de Apel. Europarlamentarul spune că eficiența unui asemenea model ar trebui analizată și pentru administrația locală. El nu propune însă preluarea automată a circumscripțiilor judiciare ca viitoare granițe de județ.
„Eu nu vreau acum să avansez cifre – 15, 18, 20, poate vor fi 22, poate vor fi 12”, a precizat Benea. Enumerarea arată tocmai că numărul rezultat nu a fost decis.
Prin urmare, cifra 15 indică modelul de la care ar putea porni analiza, nu dimensiunea certă a viitoarei împărțiri administrative. Benea a invocat necesitatea unor indicatori pentru alegerea soluției, fără să ofere în declarațiile citate o grilă completă de evaluare.
Pentru localități, propunerile sunt mai concrete. Unul dintre scenariile prezentate de PSD prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Benea a estimat că aproape 1.700 de comune se încadrează în această categorie demografică.
El a cerut ca analiza să folosească populația rezidentă comunicată de Institutul Național de Statistică pentru ultimul an, nu datele recensământului. Alegerea reperului statistic este importantă deoarece stabilește ce localități intră efectiv sub pragul avut în vedere.
Vicepreședintele PSD s-a delimitat de soluția bazată exclusiv pe comasarea voluntară, pe care o atribuie proiectului Ministerului Dezvoltării. Totodată, a susținut asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pentru propunerea social-democraților. Este o opțiune politică anunțată, nu o procedură deja încheiată.
O altă direcție vizează orașele ajunse sub pragul de 10.000 de locuitori. Potrivit lui Benea, acestea ar putea fi comasate sau ar putea reveni la statutul de comună. Europarlamentarul afirmă că peste 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc criteriul demografic invocat.
Ca exemplu, el a indicat Slănic Moldova și Târgu-Ocna, localități învecinate din județul Bacău. Benea a vorbit despre posibilitatea ca reorganizarea să ducă la un oraș Târgu-Ocna, precizând că apreciază această variantă prin prisma cunoașterii zonei.
Exemplul nu reprezintă un anunț de comasare aprobată. În același timp, el arată că discuția nu privește doar reducerea numărului de administrații comunale, ci și păstrarea sau schimbarea statutului unor localități urbane.
Benea estimează că reforma ar putea reduce cu 15.000 până la 18.000 numărul aleșilor locali din 2028, dacă va fi adoptată. Referirea include primari, viceprimari și consilieri locali, nu un număr confirmat de concedieri în rândul angajaților administrației.
Europarlamentarul anticipează opoziția primarilor și pierderi pentru toate partidele, inclusiv PSD. Ca surse de inspirație, el a menționat Danemarca, Estonia, Letonia și Polonia. Aceste exemple susțin argumentul său pentru reformă, dar nu înlocuiesc decizia încă absentă asupra județelor României. În cazul Poloniei, Benea a invocat reducerea numărului de voievodate de la 49 la 16.
