Băuturile energizante și suplimentele alimentare care conțin cofeină sau alte substanțe stimulante apar mult mai frecvent în raportările privind probleme cardiovasculare grave, inclusiv stop cardiac și infarct, decât produsele care nu conțin astfel de ingrediente. Asocierea este evidențiată în special în cazul adulților cu vârste între 18 și 34 de ani, potrivit unei cercetări preliminare care urmează să fie prezentată la Scientific Sessions 2026, eveniment organizat de American Heart Association.
Cercetătorii au analizat 28.345 de raportări privind posibile reacții adverse, înregistrate în baza de date a Administrației pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) în perioada 2017-2025. Dintre acestea, 854 menționau băuturi energizante sau suplimente alimentare care conțineau cofeină și alte substanțe stimulante. Celelalte 27.491 de raportări vizau produse fără asemenea ingrediente.
Rezultatele au arătat diferențe importante între cele două categorii. Stopul cardiac a fost raportat de aproximativ 11 ori mai frecvent în legătură cu produsele care conțin cofeină și stimulente. De asemenea, raportările referitoare la aceste produse au avut o probabilitate de aproximativ 4,5 ori mai mare să includă cazuri de infarct și de patru ori mai mare să menționeze aritmii ventriculare sau palpitații.
Au fost semnalate și alte manifestări cardiovasculare. Frecvența raportărilor privind ritmul cardiac accelerat a fost de aproape trei ori mai mare, cea referitoare la durerile în piept de 2,71 ori mai mare, iar leșinul a apărut de aproximativ două ori mai des în cazul produselor cu cofeină sau alte stimulente.
Un aspect important al analizei este distribuția pe categorii de vârstă. Aproximativ 45% dintre raportările care asociau produsele cu cofeină și stimulente cu evenimente cardiovasculare se refereau la adulți cu vârste între 18 și 34 de ani. Cercetătorii au observat tipare asemănătoare atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor.
Sai Samayamanthula, autorul studiului și student în anul al patrulea la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia, a atras atenția că aceste produse sunt promovate drept soluții obișnuite pentru creșterea energiei și sunt comercializate alături de băuturi răcoritoare și apă îmbuteliată. Din acest motiv, consumatorii le-ar putea considera lipsite de riscuri importante.
Potrivit cercetătorului, persoanele sănătoase care consumă ocazional asemenea produse ar putea avea un risc redus. Totuși, cei care folosesc frecvent băuturi energizante sau suplimente cu stimulente pot depăși rapid cantitatea zilnică de cofeină considerată sigură pentru majoritatea adulților.
Diferențe importante între cafea și băuturile energizante
Conform unei declarații științifice publicate de American Heart Association în 2026, un consum de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi este considerat, în general, sigur pentru majoritatea adulților. Cantitatea este echivalentă cu până la cinci cești de cafea neagră obișnuită, fiecare având aproximativ 240 de mililitri.
Totuși, unele băuturi energizante pot conține de până la trei ori mai multă cofeină pe unitatea de volum decât cafeaua preparată, în timp ce anumite suplimente destinate consumului înainte de antrenamente pot ajunge la o concentrație de peste 12 ori mai mare.
Cercetătorii atrag atenția și asupra modului în care aceste produse sunt reglementate în Statele Unite. FDA le încadrează drept alimente sau suplimente alimentare, nu medicamente, astfel că ele nu sunt supuse acelorași teste de siguranță înainte de comercializare.
Vânzările de băuturi energizante cu cofeină au crescut de peste două ori în ultimul deceniu, depășind 20 de miliarde de dolari în 2024. În acest context, autorii cercetării consideră necesară o monitorizare mai sistematică a posibilelor reacții adverse.
Samayamanthula a recomandat ca medicii să îi întrebe pe pacienții tineri care se confruntă cu palpitații, dureri în piept sau episoade de leșin dacă au consumat recent sau folosesc în mod regulat băuturi energizante și suplimente cu stimulente.
Cercetătorii avertizează că rezultatele nu demonstrează o legătură de cauzalitate
Motivele pentru care raportările privind problemele cardiace au fost atât de frecvente în rândul adulților tineri nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii iau în calcul mai multe explicații, printre care frecvența consumului acestor produse, administrarea lor înaintea unor exerciții fizice intense sau combinarea cu alcool ori droguri. O altă posibilitate este existența unor afecțiuni cardiace nediagnosticate.
Gregory M. Marcus, profesor de medicină la Universitatea din California, San Francisco, și coordonator al declarației științifice din 2026 privind cofeina și bolile cardiovasculare, a subliniat că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul nu demonstrează că produsele cu cofeină au provocat direct evenimentele cardiace raportate, deoarece este posibil ca și alți factori să fi influențat rezultatele.
Analiza are și alte limite importante. Raportările au fost transmise voluntar către FDA de consumatori, medici și producători. Prin urmare, cercetătorii nu știu câte persoane au consumat aceste produse fără să aibă probleme cardiace și nici câte dintre evenimentele adverse nu au fost raportate autorităților.
În plus, studiul a grupat produsele în funcție de ingrediente, nu de mărci, astfel că rezultatele se referă la categorii de produse și nu indică un anumit producător sau un anumit brand.
Cercetarea este una preliminară, iar rezumatul prezentat la întâlnirea științifică nu a fost evaluat prin procesul de peer review. Concluziile vor trebui confirmate prin studii suplimentare și prin publicarea unei lucrări complete într-o revistă științifică de specialitate.
Autorii consideră că datele justifică investigații mai ample privind siguranța băuturilor energizante și a suplimentelor cu stimulente, în special în cazul adulților tineri. Deocamdată, rezultatele indică o asociere între consumul acestor produse și raportările unor evenimente cardiovasculare grave, fără să stabilească însă că ele reprezintă cauza directă a problemelor medicale.
