Trenul metropolitan București–Ilfov va ajunge până în județul Prahova, la Crivina, după ce autoritățile au optat pentru prelungirea traseului inițial, care prevedea capătul de linie la Scroviștea. Proiectul, estimat la peste 1,5 miliarde de lei, prevede 13 stații și puncte de oprire, cinci trenuri electrice noi și începerea circulației în ianuarie 2030.
Prima rută a trenului metropolitan București–Ilfov ar urma să lege Gara de Nord de Crivina, în județul Prahova, pe un traseu de aproape 40 km, care va valorifica infrastructura feroviară existentă și va necesita investiții pentru creșterea capacității de circulație.
Detaliile proiectului au fost prezentate de Iosif Szentes, directorul Direcției Dezvoltare Transport Feroviar din cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (TPBI), la summitul Zilele Feroviare 2026, desfășurat la București în perioada 20–21 octombrie.
Potrivit acestuia, autoritățile au analizat 26 de rute metropolitane posibile, înainte de a prioritiza coridorul feroviar din nord-vestul Capitalei, pe magistrala București–Ploiești.
Traseul prioritar a fost conceput inițial între București Nord și Scroviștea, însă studiile realizate ulterior au indicat că prelungirea serviciului până la Crivina reprezintă o soluție mai avantajoasă.
De ce va ajunge trenul metropolitan până în Prahova
Alegerea stației Crivina drept capăt de linie are o explicație legată în primul rând de infrastructura existentă.
Halta Scroviștea se află în linie curentă și nu oferă condițiile necesare pentru întoarcerea trenurilor metropolitane. Amenajarea unei infrastructuri dedicate acestui scop ar fi presupus cheltuieli suplimentare estimate la aproximativ 21 de milioane de euro.
În schimb, prelungirea traseului cu 4,3 km până la Crivina, unde există deja condiții pentru întoarcerea trenurilor, ar permite o economie de aproximativ 16 milioane de euro la investiția inițială, potrivit studiului de fezabilitate.
În plus, noul capăt de linie extinde aria deservită de serviciul metropolitan până în județul Prahova. Crivina aparține comunei Gorgota, situată la sud de Ploiești.
Iosif Szentes a explicat că strategia TPBI urmărește, într-o primă etapă, folosirea cât mai eficientă a infrastructurii deja existente în jurul Capitalei.
„Noi lucrăm pe materialul clientului”, a spus reprezentantul TPBI, referindu-se la liniile feroviare existente, care pot fi adaptate pentru introducerea unor servicii metropolitane regulate.
Potrivit acestuia, construirea unor trasee feroviare complet noi ar putea fi luată în calcul ulterior, în funcție de finanțarea disponibilă și de cererea de transport.
Gara de Nord, una dintre principalele provocări
Una dintre problemele importante identificate în pregătirea proiectului este capacitatea insuficientă a infrastructurii feroviare la ieșirea din Gara de Nord, în direcția Basarab–Pajura–Chitila.
Szentes a explicat că introducerea trenurilor metropolitane trebuie corelată cu traficul existent și cu dezvoltarea serviciilor feroviare regionale și de lung parcurs.
Potrivit studiului, în anumite intervale de vârf, Grupa A a Gării de Nord funcționează la aproximativ 110% din capacitatea sa teoretică, ceea ce indică un grad ridicat de suprasolicitare.
Pentru a permite introducerea trenurilor metropolitane fără afectarea semnificativă a celorlalte servicii, proiectul prevede lucrări de reorganizare a circulației și de modernizare a infrastructurii.
Printre intervențiile propuse se numără reînnoirea a aproximativ 2,5 km de cale ferată, modernizarea altor 3,13 km și electrificarea a circa 5,63 km de linii și legături feroviare.
Lucrările includ completarea liniei duble III K, realizarea unor noi diagonale și aparate de cale, precum și modificarea instalațiilor de semnalizare și centralizare electronică.
Sunt prevăzute intervenții asupra instalațiilor din cinci stații: București Nord, Pajura, Chitila, Buftea și Crivina.
Proiectul cuprinde și modernizarea peroanelor, construirea unor traversări pietonale denivelate și îmbunătățirea accesului pentru persoanele cu mobilitate redusă.
La Scroviștea este prevăzut un pasaj rutier suprateran, care va elimina o trecere la nivel cu calea ferată.
Cinci trenuri electrice și peste șase milioane de călătorii estimate
Serviciul metropolitan ar urma să se desfășoare pe un traseu de 39,7 km, cu 13 stații și puncte de oprire, dintre care două vor fi construite de la zero: Chitila 2 și Buciumeni.
Celelalte opriri sunt București Nord, Basarab, Carpați, Pajura, Depou București Triaj, Chitila, Buftea, Dârza, Periș, Scroviștea și Crivina.
Pentru operare este prevăzută achiziția a cinci rame electrice noi, care vor asigura o frecvență de 30 de minute în orele de vârf și de 60 de minute în restul zilei.
Conform conceptului operațional, pe traseu ar urma să circule aproximativ 27 de perechi de trenuri zilnic.
Studiul de fezabilitate estimează că, în anul 2030, cererea totală de transport pe coridor ar putea ajunge la 6,08 milioane de călătorii, față de aproximativ 1,56 milioane în scenariul fără proiect.
Din acest total, aproximativ 4,52 milioane de călătorii ar fi generate suplimentar de introducerea serviciului metropolitan.
Estimările privind transferul de la transportul rutier indică aproximativ 15.000 de călători atrași zilnic, dintre care peste 7.100 ar proveni din utilizarea autoturismelor, iar aproape 8.000 din transportul cu autobuzul sau microbuzul.
Pentru navetiști, noul serviciu ar putea aduce și economii de timp. Analiza cost-beneficiu indică o durată generalizată a deplasării de 42 de minute cu trenul metropolitan, comparativ cu aproximativ 67 de minute cu autobuzul și 73 de minute cu autoturismul. Indicatorul include mai multe componente ale călătoriei și nu reprezintă strict timpul petrecut în tren.
Investiție de 1,5 miliarde de lei. Circulația ar urma să înceapă în 2030
Valoarea totală estimată a proiectului este de 1,53 miliarde de lei, inclusiv TVA, din care aproximativ 1,27 miliarde de lei reprezintă investiția fără TVA.
Finanțarea este avută în vedere prin Programul Transport 2021–2027, cu o contribuție europeană nerambursabilă estimată la 85%, restul urmând să provină din surse naționale.
Proiectul include atât modernizarea infrastructurii feroviare, cât și achiziția materialului rulant și amenajarea facilităților destinate călătorilor.
Studiul de fezabilitate a fost finalizat, iar documentația a obținut avizele tehnice necesare. Urmează parcurgerea etapelor de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, obținerea finanțării și lansarea procedurilor de achiziție.
Potrivit calendarului prezentat de TPBI, prima etapă a trenului metropolitan București–Ilfov ar urma să devină operațională în ianuarie 2030.
În paralel, asociația analizează posibilitatea valorificării și a altor trasee feroviare din jurul Capitalei, inclusiv legături către zona Obor, nordul Bucureștiului și sudul orașului.
Pe termen mai lung, Iosif Szentes a menționat și perspectiva dezvoltării unor servicii metropolitane către Ploiești, în colaborare cu autoritățile din județul Prahova. Această posibilitate nu face însă parte din prima etapă a investiției București Nord–Crivina.
