Pentru banca centrală chineză, acumularea de aur este motivată în primul rând politic.
Aurul scade, dar China continuă să acumuleze. Banca centrală cumpără de 23 de luni consecutive, achizițiile de aur le-au depășit deja pe cele din întregul an precedent în doar opt luni.
Beijingul caută o dependență mai mică de dolar, iar cei care economisesc în aur caută un refugiu sigur pentru banii lor.
Aceste două motive oferă un sprijin semnificativ prețurilor internaționale, în timp ce randamentele ridicate ale obligațiunilor guvernamentale americane acționează competitiv față de metalul prețios, analizează CNBC.
Evidența importurilor
Conform datelor vamale chineze, țara a cheltuit 158,8 miliarde de dolari pentru a importa peste 1.000 de tone de aur în primele opt luni ale anului 2026. În întregul an 2025, importurile corespunzătoare s-au ridicat la 886 de tone, în valoare de 96,5 miliarde de dolari.
În septembrie, Banca Populară Chineză și-a adăugat rezervele cu aproximativ 23 de tone, cea mai mare achiziție lunară din ultimii aproape trei ani, prelungind cea mai lungă serie de achiziții consecutive din 2015.
Cererea puternică se reflectă și în creșterea primei de preț pe piața chineză în comparație cu prețurile internaționale. Akash Doshi, șeful strategiei pentru aur la State Street Investment Management, vede această diferență ca un indiciu al creșterii cererii sezoniere înainte de iarnă.
Umbra dolarului și lecția Rusiei
Pentru banca centrală chineză, acumularea de aur este motivată în primul rând politic, potrivit lui Carsten Menke, analist la Julius Baer. Practic, Beijingul vrea să își reducă dependența de obligațiunile de trezorerie ale SUA ca activ de rezervă. În iulie, valoarea deținerilor chineze a scăzut la 618 miliarde de dolari, un minim al ultimilor 18 ani, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA.
Înghețarea activelor băncii centrale rusești de către guvernele occidentale în urma invaziei Ucrainei din 2022 a evidențiat cât de vulnerabile pot deveni rezervele deținute în străinătate în perioadele de conflict geopolitic.
Economii cu puține opțiuni
Pentru gospodăriile chineze, trecerea la aur este legată de incertitudinea economică și de lipsa unor alternative atractive. Bijuteriile, lingourile și monedele de aur devin un mijloc de protejare a economiilor.
Imobiliarele, mult timp un pilon al averii familiei, rămân blocate într-o scădere de mai mulți ani. Și acțiunile se confruntă cu dificultăți: indicele CSI 300 a scăzut cu aproximativ 8% în acest an, comparativ cu un câștig de 13% pentru S&P 500.
Randamentele depozitelor și obligațiunilor au scăzut pe fondul cererii reduse de împrumuturi. De exemplu, randamentul unei obligațiuni guvernamentale chineze pe un an a scăzut la aproximativ 1,2%, comparativ cu aproximativ 4,46% la una americană.
După cum explică Ole Hansen, șeful departamentului de strategie pentru mărfuri de la Saxo Bank, costul de oportunitate al deținerii de aur este, prin urmare, mult mai mic în China decât pe multe piețe occidentale.
De asemenea, a spus Menke, planul Beijingului de a dezvolta o piață internă a aurului mai profundă prin creșterea rezervelor disponibile ajută piețele. Analistul estimează că banca centrală a cumpărat aproximativ 190 de tone până la sfârșitul lunii august, inclusiv 110 tone care nu au fost anunțate oficial.
De ce corecția nu oprește cumpărarea
Cererea din China rămâne puternică, deși aurul a pierdut peste 8% în septembrie, ajungând la aproximativ 4.176 de dolari pe uncie. În ianuarie atinsese un nivel record de peste 5.500 de dolari.
Randamentele ridicate ale obligațiunilor americane afectează piața, deoarece aurul nu generează dobânzi. Indicația Rezervei Federale că ar putea urma o altă majorare a ratei dobânzii în 2026 menține această presiune.
Însă achizițiile chinezești acționează ca un bastion împotriva unui declin mai profund. Eva Mandey, analist pe mărfuri la ING, spune că cererea chineză a devenit un sprijin structural pentru prețuri. Băncile centrale cumpără cu un orizont pe termen lung și sunt mai puțin sensibile la mișcările prețurilor decât investitorii individuali.
Menke observă, de asemenea, că aurul se menține peste nivelurile din vară, în ciuda creșterii randamentelor obligațiunilor și a așteptărilor privind ratele dobânzilor.
În acest context, Dosi prognozează prețuri între 4.750 și 5.500 de dolari pe uncie până la sfârșitul primului trimestru al anului 2027, susținute de o cerere puternică.
Ce ar putea schimba imaginea?
În ciuda achizițiilor continue, decalajul față de rezervele SUA rămâne mare. În august, China deținea 2.387 de tone de aur, potrivit Consiliului Mondial al Aurului. Era al cincilea cel mai mare deținător din lume, cu rezerve mai mici de o treime din cele ale Statelor Unite.
O revenire a încrederii în imobiliarele și acțiunile chineze ar putea reduce cererea privată, la fel ca și un yuan mai slab, care ar face aurul mai scump pe plan intern, sau rate ale dobânzii mai mari, care ar face depozitele mai atractive.
Pentru o schimbare mai amplă însă, disponibilitatea băncilor centrale de a-și diversifica rezervele ar trebui să slăbească, iar tensiunile geopolitice ar trebui să se diminueze. Niciuna dintre aceste evoluții nu se întrevede în viitorul apropiat, a spus Hansen.
