Rezultatele medicale ale tinerei generații descriu o degradare fizică accelerată. O cercetare de anvergură, unică la nivel european, derulată pe un grup de 6.100 de elevi, arată că două treimi dintre aceștia (67%) încep ziua complet epuizați. Combinația dintre produsele ultraprocesate, mișcarea inexistentă, dependența de ecrane și izolarea afectivă creează dezechilibre majore, cu efecte severe pe termen mediu și lung.
Specialiștii avertizează că parametrii biologici ai multor adolescenți sunt mai deteriorați decât cei ai bunicilor lor. Dr. Alina Epure, doctor în științe medicale și expert în nutriție, autoarea cercetării, subliniază că aceste date reflectă un veritabil apel disperat de ajutor. Răspunderea aparține în mare parte mediului familial: unii părinți neglijează nevoile reale ale copiilor, în timp ce alții îi forțează să atingă excelența școlară cu orice preț, ghidați de propriul orgoliu.
Olimpici împinși dincolo de rezistența biologică
Dorința de a obține premii și recunoaștere academică ajunge uneori la excese de neimaginat. În încercarea de a-și asigura un statut de elită, unii copii sunt supuși unui ritm de viață autodistructiv, încurajat chiar de familie.
„Lucram cu lotul Olimpic Internațional de Matematică și mă întâlneam cu elevii și cu părinții. O fetiță de clasa a VII-a mi-a spus așa: «Eu beau șapte cafele pe zi, ce pot să fac, Alina, ca să scad cantitatea, pentru că-mi dau seama uneori că am palpitații». Nu o să uit niciodată gestul mamei care stătea lângă ea și a spus: «Lasă, dragă, că am încercat cu cinci și ai văzut că nu făceai față». A fost un răspuns care pe mine, ca mamă, m-a șocat. Când am conștientizat că acești copii olimpici așa funcționează. Cu o cafea pe care mama o pregătește încă de la trezire, pentru ca acel copil să deschidă ochii, că a stat mult și a lucrat în plus la matematică, istorie, geografie sau despre ce obiect este vorba, peste noapte. Adesea, părinții acestor copii fac proiecte, teme și alte asemenea, pentru ca copiii să fie implicați doar la materia la care vor să facă performanță. Și întâlnesc adesea astfel de situații în care noi, părinții, nu mai deschidem și nu mai suflăm în aripile copiilor noștri, le tăiem înainte de a se deschide.” — Dr. Alina Epure
Nopți nedormite, cine la miezul nopții și scutiri de la sport
Deși presiunea programei școlare și a testelor este frecvent invocată drept sursă principală de stres, problemele de fond își au originea în stilul de viață de zi cu zi. Mulți elevi nu reușesc să doarmă nici măcar 5 ore pe noapte, ajungând la ore lipsiți de energie. La aceasta se adaugă un procent de 60% de copii complet sedentari. Pentru a le reduce din efort, mulți părinți ajung chiar să le procure adeverințe false pentru a-i scuti de orele de educație fizică.
Un alt dezechilibru major este legat de programul meselor. Peste jumătate dintre elevii chestionați sar peste micul dejun, recurg la mâncare de tip fast-food pe timpul zilei și își iau principala masă târziu, în timpul nopții. Digestia nocturnă îngreunată împiedică refacerea organismului până dimineața. Paradoxal, există o ruptură uriașă între realitatea trăită de tineri și percepția părinților.
„Surpriza a fost că, deși 52% dintre elevii din studiu afirmă că mănâncă o masă principală noaptea, numai 13% dintre părinți au spus că este posibil ca copiii să mănânce și noaptea. Diferența de percepție între părinți și copii este mare. Acești copii trăiesc în familii în care singurătatea îi definește, este o deconectare efectivă de la o generație la alta. Aparent, părinții spun: «Nu știu ce să mai fac cu tine», și atunci copilul își trăiește viața cum vrea, dacă părintele nu mai știe, nu mai are resurse, nu intervine. Iar copiii spun că părinții lor sunt mereu ocupați, obosiți, nu au timp de noi. Iar acesta este mesajul pe care ar trebui să-l privim în mod onest și acești copii vin la școală doar cu așteptări, fără responsabilități, și profesorul este de vină, că este depășit, că este învechită metoda, îi fură timpul. Predomină categoria de adolescenți care adoarme cu telefonul în mână. 90% dintre adolescenți au afirmat că adorm cu telefonul în mână. Și atunci, adormind cu telefonul în mână, mâncând noaptea, dormind foarte puțin, nefăcând mișcare, nu ai cum să fii nici sănătos, nici creativitatea nu se activează, nici răbdarea și disponibilitatea de a asculta ce spune profesorul.” — Dr. Alina Epure
Micul dejun greșit și modelul nociv din familie
Comportamentul copiilor este o oglindă directă a obiceiurilor de acasă. Într-o societate marcată de un nivel redus al educației preventive și rate ridicate ale mortalității din cauze evitabile, mulți adulți repetă aceleași greșeli: adorm cu telefonul în mână, evită mișcarea și au o alimentație dezordonată. Dr. Epure, implicată într-o inițiativă națională ce propune introducerea unui curs opțional dedicat stilului de viață sănătos în școli, remarcă faptul că părinții conștientizează problema abia atunci când apar semne clinice evidente.
Greșelile încep încă de la prima oră a dimineții. Meniul clasic oferit elevilor – bolul de lapte cu cereale îndulcite sau sandvișul cu mezeluri și cașcaval – furnizează calorii goale și favorizează inflamația în organism, afectând capacitatea de concentrare.
„Dacă începem dimineața cu zahăr și făină albă, ambele alimente cu rol inflamator, care-i agită, îi stresează, îi obosesc, ca și produs alimentar, ei atunci n-au cum să fie atenți. Avem nevoie dimineața de mic dejun. Sunt mulți copii care mănâncă un covrig. Dar, cu același buget, mai bine își cumpără un măr și o mână de nuci. Au nevoie și de proteine. Sunt copii care au deja deformări pe musculatură, pe sistemul osteo-articular, târâie picioarele, nu știu să meargă și au deficit de masă musculară. Odată fiindcă nu fac mișcare, odată că nu se hrănesc cu ce trebuie. Deci proteina de dimineață împreună cu foarte multe legume este baza. Că mănâncă într-o dimineață brânză cu legume, în alta ouă cu legume, în alta iaurt, în care să-și pună ceva nuci-semințe, în altă dimineață pot mânca un sandwich cu cașcaval, pentru că unii și-l doresc. Dar cei mai mulți copii trăiesc de la 1 ianuarie până la 31 decembrie cu lapte cu cereale, sau nimic, sau sandwich cu șuncă și cașcaval. Și, pe baza acestor variante de mic dejun, nu au performanțe.” — Dr. Alina Epure
Fără proteine de calitate, legume proaspete și activitate fizică constantă, mulți elevi ajung să dezvolte deficiențe musculare și probleme osteoarticulare încă din anii de gimnaziu, un semnal sever că stilul de viață modern le sabotează dezvoltarea de bază.
