Patriarhia Română critică unele prevederi din proiectul de lege inițiat de AUR privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României. Reprezentanții Bisericii consideră că propunerea referitoare la rugăciunea de binecuvântare a drapelului și la posibilitatea ca aceasta să fie oficiată de persoane care nu fac parte din cler ridică probleme de ordin liturgic și canonic.
Proiectul AUR a fost adoptat de Senat
Inițiativa legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Național a fost adoptată de Senat în 2023 și a fost introdusă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.
Proiectul prevede o serie de obligații și sancțiuni pentru autorități, instituții media și oficiali. Printre acestea se află amenzi pentru persoanele care refuză să sărute Drapelul Național, dar și pentru instituțiile media care nu alocă un anumit timp de emisie pentru celebrarea zilei dedicate drapelului.
Propunerea legislativă stabilește, de asemenea, că în fiecare localitate ar urma să existe un spațiu public denumit „Piața Tricolorului”.
Patriarhia contestă oficierea rugăciunii de către laici
Una dintre prevederile proiectului care a atras criticile Patriarhiei este cea referitoare la rugăciunea de binecuvântare a drapelului. Documentul prevede că aceasta ar putea fi rostită atât de preoți, cât și de persoane care nu fac parte din cler.
Patriarhia consideră că un astfel de demers nu ține cont de rolul specific al clerului în viața liturgică a Bisericii.
„Faptul din urmă denotă o necunoaștere a rolului și importanței slujirii clericale și a vieții liturgice a Bisericii”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Biserica va propune modificarea proiectului
Patriarhia Română anunță că intenționează să transmită propuneri concrete pentru modificarea proiectului de lege, atât în ceea ce privește textul rugăciunii, cât și prevederea care permite oficierea acesteia de către laici.
„Așadar, vor fi înaintate propuneri clare de modificare a proiectului de lege, respectiv a rugăciunii de binecuvântare a drapelului, precum și eliminarea prevederii ca această rugăciune și actul de binecuvântare să poată fi realizate și de laicii prezenți, în condițiile în care ambele pot fi împlinite doar de clerici”, a conchis Adrian Agachi.
Patriarhia cere consultări înaintea unor astfel de proiecte
Reprezentanții Patriarhiei susțin că proiectele legislative care implică acte de cult sau participarea directă a clerului ar trebui discutate cu Biserica înainte de a ajunge în forma finală a dezbaterilor parlamentare.
„Sperăm că, pe viitor, eventualele proiecte de lege care implică acte de cult sau participarea directă a clerului să fie realizate în consultare și cu Patriarhia Română pentru a nu se mai ajunge la situația nedorită în care propunerile inițiale să fie neîntemeiate liturgic și canonic, iar modificările absolut necesare să poată fi aduse doar în faza finală a dezbaterilor. Experiența pastorală și liturgică a Bisericii trebuie valorificată, nu modificată arbitrar fără o consultare amănunțită și argumentată. Altfel, rezultatul final nu va fi deloc unul temeinic ancorat în viața și învățătura creștină”, a mai spus Agachi.
