Una dintre cele mai dificile negocieri economice din ultimii ani se va muta de la Bruxelles în capitalele europene, notează Money Review din Grecia, preluat de Agenția de presă Rador, într-o analiză privind viitorul buget al Uniunii Europene.
Președintele Consiliului European, António Costa, a început o rundă de contacte cu liderii statelor membre, încercând să depășească divergențele majore existente cu privire la bugetul UE pentru perioada 2028-2034.
Pe masă se află un pachet în valoare de aproape 2 trilioane de euro, care trebuie să finanțeze atât politicile tradiționale ale Uniunii, cum ar fi agricultura și dezvoltarea regională, cât și priorități noi, urgente, cum ar fi apărarea, tehnologia, securitatea energetică, migrația, adaptarea la schimbările climatice și sprijinul pentru Ucraina.
Financial Times descrie negocierile ca fiind o ecuație dificilă, implicând trei aspecte: cât de mare va fi bugetul, cât vor plăti statele și ce noi surse de venituri va dobândi direct UE.
Turneu în căutarea unui compromis
António Costa va vizita majoritatea capitalelor europene până pe 17 septembrie. Primele opriri sunt Bratislava și Tallinn, urmate de Riga, Vilnius și Praga. Conform informațiilor oficiale ale Consiliului European, bugetul va fi în centrul întâlnirilor, alături de apărarea europeană, competitivitatea, extinderea și sprijinul pentru Ucraina. Euronews relatează că scopul turneului este de a stabili nu doar ce cere fiecare guvern, ci și cât de dispus este să dea înapoi de la „liniile sale roșii”.
Conducerea europeană încearcă să ajungă la un acord final până în decembrie. Dacă discuțiile continuă în 2027, competițiile electorale din țările mari ar putea îngheța procesul și ar putea pune în pericol activarea la timp a noului buget la 1 ianuarie 2028.
Confruntarea împarte din nou Europa în două tabere. Germania, Olanda, Suedia și alți contributori neți consideră că pachetul este exagerat de mare. Berlinul a cerut o reducere cu până la 400 de miliarde de euro, descriind propunerea inițială ca fiind nesustenabilă. Suedia s-a pronunțat în favoarea unei reduceri cu aproximativ 20%.
Li se opune grupul „Prietenii Coeziunii”, care include, printre altele, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Polonia și România. Aceste țări susțin că finanțarea agriculturii și a regiunilor mai puțin dezvoltate nu ar trebui să devină sectoarele care vor plăti noile ambiții de apărare și tehnologice ale Uniunii.
Președinția cipriotă propusese ca punct de plecare o reducere de 2%, echivalentul a 32,8 miliarde de euro, alături de creșteri mai mici în domeniul apărării și competitivității și o protecție sporită pentru fermieri și regiuni, dar soluția de compromis a fost respinsă ca insuficientă de către țările mai bogate.
Spre ce vor fi redirecționați banii
Propunerea inițială a Comisiei Europene prevede 865 de miliarde de euro pentru planuri naționale și regionale, care vor reuni într-o structură comună fondurile de coeziune, agricultură, pescuit, politică socială și gestionare a frontierelor.
Aproximativ 300 de miliarde de euro sunt alocate pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și pescarilor. O sumă protejată de cel puțin 218 miliarde de euro este prevăzută pentru regiunile mai puțin dezvoltate.
În același timp, se creează un Fond European pentru Competitivitate, în timp ce finanțarea pentru apărare și spațiul cosmic este majorată la 131 de miliarde de euro, de aproximativ cinci ori mai mult decât nivelul actual. Programul Horizon Europe este consolidat la 175 de miliarde de euro, în timp ce 34 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru gestionarea migrației și protecția frontierelor externe. Propunerea detaliată a Comisiei prevede, de asemenea, finanțarea proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei și transporturilor.
Parlamentul European se îndreaptă în direcția opusă celei a „frugalilor”, solicitând un buget mai mare. Parlamentul European susține că noile cheltuieli pentru apărare și tehnologie nu ar trebui finanțate în detrimentul PAC și al politicii regionale.
Noi taxe europene
Al treilea și poate cel mai dificil front este finanțarea. Guvernele nu doresc o majorare a contribuțiilor naționale, dar, în același timp, solicită mai mulți bani pentru noile politici europene.
Printre opțiunile luate în considerare se numără acordarea către UE a unei părți din veniturile din comercializarea certificatelor de emisii și din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, precum și noi taxe pentru marile companii. Parlamentul European a propus venituri suplimentare din serviciile digitale, tranzacțiile cripto și jocurile de noroc online.
Fără noi resurse proprii, nota de plată va reveni inevitabil bugetelor naționale. În acest context, turneul lui Costa nu este doar o rundă de contacte diplomatice. Este o încercare de a răspunde la întrebarea economică fundamentală a Europei: cine va plăti pentru noile sale ambiții fără a abandona vechile sale angajamente.
