Românii sunt cei mai conservatori fumători europeni, principalul obstacol în calea adoptării unor produse alternative mai puțin dăunătoare sănătății fiind preferința lor pentru țigările clasice.
Potrivit unui sondaj efectuat de Japan Tobacco International (JTI) în 9 state europene (Cehia, Grecia, Italia, Kazahstan, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă și Suedia), cu 9.000 de respondenți în total (1.000 per țară), efectuat între 20 martie și 1 aprilie 2026, 37% dintre români au declarat că nu adoptă produse alternative fumatului tradițional ca urmare a preferinței lor pentru țigaretele clasice. Doar slovacii (36%) și italienii (35%) au mai înregistrat procente similare în ceea ce privește atașamentul lor pentru fumatul clasic, prin ardere.
Un motiv ar putea fi reprezentat și de informarea deficitară a fumătorilor români Percepția generală în România este că nicotina cauzează boli legate de fumat (77% dintre adulți), deși realitatea științifică este că boala provine în principal din expunerea la substanțe periculoase din fumul de tutun, iar nicotina în sine nu este cauza principală a bolilor fumului pe termen lung.
Preferința lor pentru fumatul tradițional îi face pe români să fie mai puțin familiarizați cu alternativele (cum ar fi e-cigaretele, produse de încălzire a tutunului sau pachete de nicotine): 74% în România vs 79% media din cele 9 state. Cele mai recunoscute produse de către români sunt vapes/e-cigarete (83%), și tutunul încălzit (58%). Cu toate acestea, 51% dintre români ar fi mai dispuși să aleagă o alternativă la nicotină dacă ar fi convinși că este semnificativ mai puțin dăunătoare. Potrivit JTI, studiul arată că există un decalaj profund între înțelegerea publică și realitatea științifică despre nicotină.
Oamenii cred că au cunoștințe suficiente despre nicotină și efectele acesteia asupra sănătății, dar au multiple opinii eronate despre riscuri. Încrederea în sursele medicale este mare, dar expunerea la informații din aceste surse este redusă. Produsele alternative, chiar dacă sunt relativ cunoscute și percepute ca având potențial de reducere a daunelor, sunt sensibile la incertitudinile legate de riscuri, care nu pot fi combătute în absența unei comunicări bazate pe dovezi științifice și nu pe discursuri care dezinformează, susține JTI.
