Parlamentul francez a adoptat definitiv, miercuri, un plan în valoare de 436 de miliarde de euro destinat Forţelor Armate – până în 2030 -, cu doar câteva zile înainte de Ziua Naţională, la 14 iulie, însă fără să reducă la tăcere critici cu privire la suma finanţării unei traiectorii care se va lovi de viitoarele alegeri prezidenţiale, relatează AFP.
Fără nicio surpriză, în urma unui vot clar în Senat, Adunarea Naţională a aprobat cu 375 de voturi la 113 proiectul de lege al Guvernului care actualizează Legea Programării Militare (LPM) adoptată în 2023.
Cu 36 de miliarde de euro în plus (436 în total) până în 2030, noua versiune creşte bugetul militar la 2,5% din PIB.
Această traiectorie este necesar însă să fie validată în fiecare an în cadrul dezbaterilor bugetare în Parlament şi poate, astfel, să fie pusă în discuţie, în pofida faptului că anumite investiţii în industrie sunt greu de „debranşat“ odată angajate, notează susţinătorii textului.
Fără să modifice formatul armatei, această lege este menită să se sprijine pe lecţii învăţate din Ucraina sau din Orientul Mijlociu cu privire la importanţa stocurilor de rachete şi obuze sau cu privire la locul preponderent al dronelor, în vederea unei intensificări a investiţiilor în aceste sectoare.
„Le-o datorăm francezilor (…), pentru că o cere contextul. Războiul de intensitate înaltă s-a întors în Europa. Raporturile de forţă se însăpresc, ameninţările hibride, cibernetice, spaţiale şi informaţionale se multiplică“, a pledat în hemiciclu ministrul Apărării Catherine Vautrin. Însă efortul nu satisface pe toată lumea. Senatorii de dreapta au suprimat articolul principal, în semn de protest.
Apoi deputaţii şi senatorii au ajuns la un compromis minimal şi au devansat o parte a cheltuielilor prevăzute în 2029 şi 2030 în anul 2028 şi au sanctuarizat în afară de această LMP anumite investiţii legate de operaţiuni externe sau de înlocuiri de material.
Oricum, traiectoria va rămâne afectată de viitoarele alegeri prezidenţiale, următorul/următoarea locatar/ă a Palatului Elysée putând să-şi relanseze propria lege a programării.
Jean-Louis Thiériot, un fost ministru LR şi coraportor al textului, a schiţat o „alegere a adevărului“ pe care va trebui să o facă viitorul şef al statului.
În afară de grupurile parlamentare din tabăra guvernamentală, mai multe formaţiuni din opoziţie au adoptat textul, inclusiv Alianţa Rassemblement national (RN, extremă dreapta)-UDR, nu însă fără să critice „o lege care repară greşelile precedente“ în loc să pregătească „următorii 30 de ani“, potrivit deputatului Julien Limongi (RN).
Independenţii din grupul Liot au votat tot „pentru“, la fel ca socialiştii. Deputata PS Anna Pic a deplâns însă faptul că nu ştie nimic „despre măsurile avute în vederea finanţării“ celor 36 de miliarde în plus, „în pofida alertelor fără ambiguitate ale Înaltului Consiliu al Finanţelor Publice“.
„Dacă nu există bani magici pentru spitalele şi şcolile noastre sau pentru adaptarea la dereglementările climatice, nu există nici pentru apărarea noastră“, a insistat ea.
Restul grupurilor parlamentare de stânga (LFI, ecologişti, comunişti şi de peste mări) a votat „împotrivă“ din cauza divergenţelor de fond cu privire la politica militară, dar şi a unor articole.
Extrem de discutat, unul dintre ele înfiinţează o nouă „stare de alertă de securitate naţională“, un regim excepţional care poate fi decretat „în cazul unei ameninţări grave şi actuale“. El dă Guvernului puteri importante în derogări de la norme de mediu şi de urbanism.
O sursă guvernamentală evocă exemplul nevoii de a construi adăposturi pentru avioane de tip Rafale prin ocolirea anumitor reguli privind protecţia speciilor.
„El intervine când criza este deja aici. Dă înapoi dreptul, când noi avem nevoie de anticipare şi planificare“, a deplâns Damien Girard (Ecologişti), anunţând un viitor recurs la Consiliul Constituţional.
Textul permite de asemenea anumitor operatori privaţi – inclusiv aeroporturilor – să recurgă la dispozitive antidronă şi să le delege în anumite condiţii unor subcontractori
Ziua Apărării şi Cetăţeniei este transformată în Ziua Mobilizării, recentrată asupra cunoaşterii armatei, şi este aprobat un nou serviciu naţional militar şi voluntar.
Miza era simbolică pentru preşedintele Emmanuel Macron, care spera să vadă textul adoptat până la 13 iulie, data discursului său tradiţional adresat armatei.
