Un studiu recent dezvăluie o tendință îngrijorătoare în rândul tinerilor din Generația Z: un număr semnificativ de persoane își exagerează veniturile și cheltuiesc peste posibilități pentru a-și construi o imagine de succes. Peste o treime dintre respondenți recunosc că își prezintă într-o lumină falsă situația financiară, iar aproape șase din zece au declarat că au depășit bugetul pentru a impresiona în relații, pe rețelele sociale sau în cercurile de prieteni. Această realitate ridică întrebări esențiale despre valoarea imaginii într-o societate dominată de aparențe și despre necesitatea unei educații financiare care să abordeze și aspectele emoționale.
Aceste date provin dintr-un sondaj realizat de Credit One Bank și prezentat de Investopedia. Potrivit cercetării, 34% dintre tineri din Generația Z spun că își exagerează în mod regulat veniturile, funcția sau situația financiară, iar alți 17% recunosc că au făcut acest lucru cel puțin o dată sau de două ori.
În același timp, 59% afirmă că au cheltuit peste posibilități pentru a părea de succes în relații, pe rețelele sociale sau în diferite contexte sociale, iar 39% spun că fac acest lucru în mod regulat.
Presiunea este și mai vizibilă în viața sentimentală. Potrivit datelor citate de Investopedia, 37% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să intre în datorii pentru a impresiona o persoană de care sunt interesați sau partenerul de viață. Aproape 17% afirmă că au contractat deja datorii sau și-au afectat scorul de credit pentru a cumpăra un cadou costisitor unei persoane iubite.
Specialiștii subliniază însă că în spatele acestor comportamente nu se află doar dorința de a afișa un anumit statut social, ci și nevoi emoționale mult mai profunde.
„La prima vedere, am putea crede că vorbim despre bani, despre lipsa educației financiare, despre presiunea consumului, despre marketing, despre rate și despre o generație sedusă de imagine. Toate acestea contează, dar, dacă rămânem doar aici, pierdem esențialul. În foarte multe cazuri, nu vorbim în primul rând despre bani, ci despre valoare personală, despre felul în care un om a învățat, de timpuriu, să răspundă la una dintre cele mai adânci întrebări ale existenței sale: Sunt suficient așa cum sunt sau trebuie să demonstrez ceva pentru a merita să fiu ales?”, declară Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Potrivit psihologului, pentru mulți tineri întâlnirile romantice nu mai reprezintă doar ocazii de cunoaștere reciprocă, ci și contexte în care simt că sunt evaluați.
„Pentru mulți tineri, întâlnirile romantice nu mai sunt doar un spațiu al cunoașterii reciproce, devin o scenă tăcută de evaluare. Sunt suficient de interesant? Sunt suficient de realizat? Sunt suficient de atrăgător? Merit atenția, admirația, tandrețea și iubirea celuilalt? Iar atunci când răspunsurile la aceste întrebări nu sunt așezate în interior, apare tentația de a le căuta în exterior”, explică specialista.
În opinia sa, un restaurant ales peste buget, un city-break plătit cu cardul de credit sau un cadou costisitor nu reprezintă întotdeauna simple acte de consum.
„Așa se întâmplă ca o notă de plată prea mare, un restaurant ales peste buget, un city-break pus pe card sau un cadou cumpărat din impuls să nu fie doar consum. Să fie limbaj emoțional. Să fie o încercare de a spune fără cuvinte: Uită-te la mine. Vezi-mă. Am valoare. Merit să rămân în inima ta”, susține ea.
De unde apare nevoia de a impresiona
„Dragostea pe datorie nu începe atunci când un tânăr își cumpără un cadou pe care nu și-l permite, începe mult mai devreme, în momentul în care învață că afecțiunea trebuie câștigată, că trebuie să fie cuminte, performant, puternic, frumos sau excepțional pentru a primi atenție. Când iubirea este trăită ca recompensă pentru ceea ce faci, devine firesc ca, mai târziu, să încerci să o cumperi prin ceea ce oferi”, consideră Gabriela Marc.
Potrivit acesteia, în spatele nevoii de a părea mai bogat sau mai de succes nu se află întotdeauna aroganța. „Mult mai des găsim nesiguranță. Găsim oameni care nu sunt convinși că ceea ce sunt este suficient și care încearcă să completeze această incertitudine prin ceea ce pot afișa. În spatele spectacolului există, adesea, o fragilitate pe care nimeni nu o aplaudă” susține ea.
Psihologul spune că, în practica sa, întâlnește frecvent persoane care folosesc consumul ca formă de reglare emoțională. „În cabinet, rareori întâlnesc oameni care cheltuie excesiv pentru că iubesc cu adevărat opulența, luxul. Întâlnesc, mai degrabă, oameni care încearcă să fugă de un sentiment vechi de insuficiență, pentru care rușinea nu poartă mereu nume, dar se simte în corp. Se simte în felul în care se compară, în felul în care se grăbesc să ofere prea mult, în felul în care se tem că simplitatea lor nu va fi de ajuns,” completează Gabriela Marc.
Cumpărăm lucruri sau cumpărăm validare?
Conform spuselor sale, o parte dintre achizițiile impulsive nu au legătură doar cu dorința de a deține anumite obiecte, ci și cu nevoia de a obține apreciere, acceptare sau siguranță emoțională.
„De aceea, uneori, o achiziție nu este doar o achiziție, este un pansament, este o modalitate de reglare emoțională. Achiziția aduce anticipare, exaltare, sentimentul de control și iluzia că, pentru câteva clipe, te apropii de versiunea de tine care crezi că ar putea fi iubită fără rezerve. Oamenii nu cumpără doar experiențe, cumpără speranțe, posibilitatea de a se simți suficienți, iluzia că vor fi văzuți, admirați sau aleși,”, susține aceasta.
Ea avertizează însă că această strategie nu rezolvă problema de fond. „Problema este că niciun obiect și nicio experiență nu pot hrăni pe termen lung o nevoie care aparține sufletului. Atunci când încercăm să umplem cu bani ceea ce are nevoie de relație, ajungem aproape întotdeauna să cheltuim mai mult decât ne permitem și să primim mai puțin decât speram”, mai spune Gabriela Marc.
Rolul rețelelor sociale
Datele din sondaj arată că mulți tineri cheltuiesc peste posibilități nu doar pentru a impresiona la întâlniri, ci și pentru a proiecta o imagine de succes în mediul online.
Gabriela Marc consideră că rețelele sociale amplifică dramatic această presiune deja existentă: „Rețelele sociale amplifică dramatic această imagine falsă. Problema este că oamenii ajung să compare realitatea lor de zi cu zi cu momentele regizate ale altora, compară nesiguranța lor autentică cu siguranța afișată online, compară viața trăită din interior cu viețile editate pentru privirea celorlalți.”
În opinia sa, această comparație permanentă poate alimenta convingeri nesănătoase despre valoarea personală și despre ceea ce este necesar pentru a fi acceptat.
„Iar în timp se poate naște o convingere toxică: pentru a fi văzut trebuie să impresionezi; pentru a fi ales trebuie să ieși în evidență; pentru a fi iubit trebuie să dovedești ceva”, subliniază ea.
Cum ar trebui să arate educația financiară
Psihologul consideră că educația financiară nu ar trebui să se limiteze la gestionarea banilor, ci să includă și înțelegerea mecanismelor emoționale care influențează deciziile de consum.
„Adevărata educație financiară a viitorului este să-i ajutăm pe cei tineri să înțeleagă diferența dintre preț și identitate, dintre consum și reglare emoțională, dintre valoare și valoare personală”, consideră specialista.
În final, Gabriela Marc atrage atenția că relațiile autentice nu se construiesc pe aparențe sau pe capacitatea de a impresiona: „Oamenii nu tânjesc, în esență, după restaurante scumpe, vacanțe exotice sau cadouri impresionante, tânjesc după siguranța că sunt suficienți. Tânjesc după sentimentul că pot fi văzuți în vulnerabilitatea lor și că cineva va rămâne. Tânjesc după o iubire care nu cere performanță, demonstrații sau sacrificii financiare pentru a exista”
„Iar atunci când această siguranță începe să se așeze în interior, apare o libertate pe care niciun cont bancar nu o poate cumpăra: libertatea de a nu mai confunda valoarea personală cu valoarea lucrurilor pe care le poți afișa” conchide specialistul.
