Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte, joi, pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Peste 1,5 milioane de cetăţeni români îşi sărbătoresc onomastica în această zi.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milano, prin care creştinismul devine “religie permisă”, alături de altele din imperiu, el luând mai multe măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creştinismului. În 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânală a creştinilor, zi de odihnă în imperiu, în care şi soldaţii asistau la slujbă.
Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
Elena, originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.
Numeroase biserici, din ţară şi din străinătate, poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este Catedrala Patriarhală din Bucureşti, ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654 – 1658), care a fost sfinţită în 1658. În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a dăruit patriarhului Teoctist o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.
PESTE 1,5 MILIOANE DE ROMÂNI ÎŞI SĂRBĂTORESC ONOMASTICA
Conform datelor transmise de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.514.907 români poartă numele Sfinţilor Constantin şi Elena şi derivate.
Dintre aceştia, aproape un milion de femei poartă numele celor doi sfinţi prăznuiţi în data de 21 mai. Cele mai întâlnite nume în rândul doamnelor sunt Elena, purtat de peste 800.000 de persoane, urmată de Lenuţa, aproximativ 60.000 şi Constanţa, cu peste 38.000 de persoane. Alte nume derivate sunt Constantina, Ela, Eleonora, Helena, Ilinca, Nora, Tanţa/ Tanta şi Tina.
În rândul celor aproximativ 516.500 de bărbaţi care poartă numele sfântului împărat bizantin, Constantin este cel mai întâlnit nume, cu peste 400.000 de posesori şi Costel cu peste 73.000. Numele de Costică este purtat de aproximativ 23.000 de persoane, iar alte nume derivate sunt Costache şi Tinel.
