Serviciul Federal de Informații al Elveției a declarat că va deschide în sfârșit dosare sigilate de mult timp despre notoriul criminal de război nazist Josef Mengele, fără a preciza însă când, scrie BBC.
Mengele a fugit din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, dar ani de zile au existat zvonuri că a petrecut o perioadă în Elveția, chiar dacă pe numele său exista un mandat internațional de arestare.
Istoricii au solicitat în repetate rânduri accesul la dosare, dar până acum autoritățile elvețiene au refuzat.
Mengele a fost un medic care a servit în Waffen SS-ul german. A fost detașat în lagărul de exterminare de la Auschwitz din Polonia ocupată de naziști, unde i-a selectat pe cei care urmau să fie trimiși în camerele de gazare – aproximativ 1,1 milioane de oameni au murit, inclusiv aproximativ un milion de evrei.
Cunoscut sub numele de Îngerul Morții, el a selectat și prizonieri, în principal copii și gemeni, pentru experimente medicale sadice, înainte de a-i trimite și pe ei la moarte.
După război, Mengele, la fel ca mulți naziști de rang înalt, și-a schimbat rapid atât uniforma, cât și numele.
Cu ajutorul identității sale false, i s-au eliberat documente de călătorie ale Crucii Roșii la consulatul elvețian din Genova, în nordul Italiei, și le-a folosit pentru a fugi în America de Sud.
Crucea Roșie elibera documentele pentru mii de oameni din Europa care fuseseră strămutați sau apatrizi din cauza războiului, dar naziștii care încercau să scape de urmărire penală au reușit și ei să le obțină, lucru pentru care Crucea Roșie și-a cerut ulterior scuze.
Care este legătura lui Mengele cu Elveția?
Deși a fugit din Europa în 1949, Mengele a petrecut o vacanță la schi în Alpii Elvețieni cu fiul său, Rolf, în 1956. Această informație este cunoscută încă din anii 1980.
Oficial, după aceea, și-a petrecut restul vieții în America de Sud. Însă istoricul elvețian Regula Bochsler s-a întrebat întotdeauna dacă Mengele s-a mai întors, în mod crucial, după ce în 1959 fusese emis un mandat internațional de arestare pe numele său.
Bochsler, în timp ce cerceta posibilul rol al Elveției ca țară de tranzit pentru naziștii care fugeau, a descoperit că, în iunie 1961, serviciul de informații austriac i-a avertizat pe elvețieni că Mengele călătorea sub un nume fals și că s-ar putea afla pe teritoriul elvețian.
Se pare că există dovezi că Mengele plănuia o călătorie în Europa în 1959.
De ce a închiriat doamna Mengele un apartament în Zurich?
Între timp, soția lui Mengele închiriase un apartament în Zurich și solicitase rezidența permanentă. „Se pare că există dovezi că Mengele plănuia o călătorie în Europa în 1959”, a declarat istoricul pentru BBC.
Apartamentul se afla într-o suburbie modestă, iar familia Mengele avea bani pentru ceva mult mai luxos. Dar era aproape de aeroportul internațional.
Bochsler a putut vedea dosarele poliției din Zurich care dovedeau că în 1961 apartamentul a fost pus sub supraveghere; poliția a observat chiar că doamna Mengele conducea Volkswagen-ul ei, însoțită de un bărbat neidentificat.
Dar era oare soțul ei?
Mengele (C) este văzut aici în 1944, cu comandantul de la Auschwitz, Richard Baer (S) și fostul comandant Rudolf Höss.
Arestarea unui criminal de război căutat, așa cum a fost Mengele în 1961, ar fi implicat și poliția federală elvețiană. În 2019, Bochsler a solicitat Arhivelor Federale Elvețiene să vadă și dosarele lor.
Ea a fost refuzată. Dosarele au fost sigilate până în 2071 din motive de securitate națională și pentru protejarea familiei extinse.
Bochsler nu a fost nici primul, nici ultimul care a fost refuzat. În 2025, colegul său istoric Gérard Wettstein a încercat din nou. Și el a fost refuzat.
„Părea ridicol”, a declarat el pentru BBC. „Atâta timp cât sunt închise până în 2071, alimentează conspirația, toată lumea spune «trebuie să aibă ceva de ascuns».”
Wettstein a contestat decizia chemând autoritățile elvețiene în instanță, un proces costisitor pentru care a solicitat finanțare colectivă. „Am strâns 18.000 de franci elvețieni (17.000 de lire sterline; 23.000 de dolari) în doar câteva zile.”
Și atunci Serviciul Federal de Informații Elvețian s-a răzgândit în sfârșit. Într-o declarație din această lună, care sugerează că transparența deplină ar putea dura ceva timp, acesta a spus: „Apelantului i se va acorda acces la dosar, în condiții și cerințe care urmează să fie definite.”
Nu toată lumea este sigură că dosarele vor dezvălui prea multe despre Mengele însuși.
Sacha Zala, președintele Societății Elvețiene de Istorie, este „absolut sigur că nu există nimic relevant despre Mengele”, dar crede că ar putea exista referințe la un serviciu de informații străin sau la informatori străini.
Până la sfârșitul anilor 1950, Mossad-ul israelian urmărea activ criminalii de război naziști fugari, iar Zala suspectează că aceștia ar fi putut fi în contact cu elvețienii. Aceasta ar oferi autorităților elvețiene motive să păstreze dosarele sigilate, deoarece informațiile sensibile legate de agențiile de informații străine sunt adesea redactate.
Dar este oare o simplă menționare a Mossadului legată de binecunoscuta lor vânătoare de naziști de acum 70 de ani într-adevăr atât de sensibilă?
„Arată prostia procesului de declasificare fără cunoștințe istorice”, consideră Zala. „În acest fel, administrația a alimentat teoriile conspirației.”
Alți istorici, precum Jakob Tanner, spun că secretul dosarelor dezvăluie mai multe despre Elveția decât ar putea vreodată să o facă despre Mengele. „Este un conflict între securitatea națională și transparența istorică, iar prima prevalează adesea în Elveția.”
Tanner a făcut parte din Comisia Bergier din anii 1990, care examina relațiile Elveției neutre cu Germania nazistă, în special rolul băncilor elvețiene.
El este foarte familiarizat cu sensibilitatea și rușinea Elveției față de rolul său în cel de-al Doilea Război Mondial, când refugiații evrei au fost întorși la graniță, în timp ce băncile elvețiene păstrau banii familiilor evreiești care au murit ulterior în lagărele de concentrare naziste. „Este o problemă pentru un stat democratic faptul că aceste dosare sunt încă închise”, susține Tanner.
Mengele ar fi fost în Elveția în 1961
Totuși, el crede că este plauzibil ca Mengele să fi fost în Elveția în 1961.
Criminalul de război nazist căutat, Adolf Eichmann, fusese arestat de Mossad în Argentina în 1960 și există dovezi că alți naziști care au fugit în America de Sud credeau că și ei sunt în pericol acolo și că Europa, unde au rămas prieteni și rude, ar putea fi mai în siguranță.
Tanner subliniază că Walter Rauff, un alt criminal de război nazist căutat, care a fugit în Chile, a petrecut o perioadă în Germania în 1960.
Un istoric din Comisia Bergier a primit permisiunea, pentru scurt timp, de a examina unele dintre dosarele Mengele în 1999 și a concluzionat că era imposibil să se dovedească sau să se infirme prezența sa pe teritoriul elvețian. Dar acestea au fost doar câteva rânduri dintr-un raport în 24 de volume despre întregul război. Dosarele au fost din nou sigilate; istoricul a murit acum șapte ani.
Între timp, nu a fost stabilită nicio dată pentru publicarea dosarelor, iar declarația Serviciului Federal de Informații despre „condiții și cerințe” sună de rău augur pentru Wettstein. „Mă tem că vom obține un dosar mai mult negru decât transparent”, spune el.
Bochsler se teme, de asemenea, că dosarele vor fi puternic redactate. „Nu am deloc încredere [în autorități]. Mă tem că va arăta ca dosarele Epstein. De ce au fost închise aceste dosare Mengele atât de mult timp?”
Mengele a fost subiectul misterului, zvonurilor și conspirațiilor timp de decenii.
Nu a fost niciodată arestat, darămite condamnat pentru crimele sale teribile. Când a murit în Brazilia în 1979, a fost înmormântat sub un nume fals.
Dar zvonurile au continuat să circule. În 1985, corpul său a fost exhumat și, în cele din urmă, în 1992, testele ADN au confirmat că trupul era al lui.
Doctorul teribil de la Auschwitz era mort.
Dar a fost vreodată în Elveția? Oare elvețienii pur și simplu nu l-au observat?
Au închis ochii la o prezență potențial jenantă pentru a evita atenția nedorită pe care ar fi provocat-o o arestare? Sau, ca în cazul lui Mengele, totul este doar un zvon?
„Poate că nu vom ajunge niciodată la adevărul real”, spune Wettstein.
