România va avea creștere economică la finalul acestui an, estimându-se că investițiile vor crește fără precedent în trimestrele II și III pe fondul proiectelor finanțate prin PNRR și politica de coeziune, transmite ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
‚Pe 7 mai, ministrul Muncii v-a spus că o să avem creștere economică. O să rețineți lucrul ăsta. Anul ăsta vom avea creștere economică. Este imposibil cu banii atrași din PNRR și cu banii atrași din coeziune și cu lucrurile care s-au pus pe șine în aceste 10 luni să nu avem creștere economică la sfârșitul anului. Trimestrul 1 este încă un trimestru în care se simte ajustarea de consum, dar trimestrele următoare, vă zic, investițiile bubuie, efectiv, în trimestrul 2. Bubuie. Nu că sunt incremental mai mari. Bubuie. Pentru că ai toate proiectele acum, care în stil autohton, se termină toate la sfârșitul perioadei. Deci, în trimestrul 2 și trimestrul 3 vom avea investiții fără precedent, record în România, care vor prelua creșterea economică, așa cum am spus de anul trecut, de altfel‘, a spus Pîslaru, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, România trece de la un model economic bazat pe consum la unul bazat pe investiții. ‚Discuția este de schimbare de model de creștere economică. Totdeauna când treci de pe un pilon, cum a fost cel bazat pe consum, într-un pilon bazat pe investiții, vei avea o perioadă de tranziție. Este absolut natural‘, a menționat ministrul. Potrivit datelor provizorii publicate în aprilie de INS, economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024, însă în ultimul trimestru din 2025 Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,8% comparativ cu trimestrul anterior. Profit.ro a semnalat luna trecută că deficitul de cont curent a continuat să scadă în februarie, exclusiv pe fondul reducerii substanțiale a deficitului comercial. Contul curent pare să-și fi continuat corecția la început de an, în condițiile reducerii deficitului bugetar. Deficitul de cont curent s-a redus de la puțin peste 3,6 miliarde de euro în ianuarie-februarie 2025 la 3,2 miliarde de euro în ianuarie-februarie 2026.
Cele două deficite sunt numite de economiști drept „deficite gemene”, cu ipoteza că un deficit bugetar mare generează o creștere a cererii interne, care nu poate fi acoperită de producția internă și atunci este acoperită de importuri.
Erste prognozează o scădere a deficitului de cont curent de la 8% în 2025, la 6,8% în acest an. Și la 6,2% în 2027. UniCredit vede un deficit extern de 6,4% din PIB în acest an și de 6 % în 2027 (ambele ajustate recent în jos, în tot cu prognoza de creștere economică). Deficitul bugetar este estimată să scadă de la 7,6% în 2025, la 6,2% în acest an și la sub 6% în 2027 – (5,7% – Erste, 5,1% UniCredit) Deficitul din comerțul cu bunuri a scăzut de la aproape 5,6 miliarde de euro la 4,6 miliarde de euro, o ajustare semnificativă, de circa 17%, generată în mare măsură de contracția importurilor de la 19,8 miliarde de euro la 18,7 miliarde de euro. Este de așteptat ca datele din martie să arate o un efect de schimb nefavorabil, ca urmare a scumpirii importurilor de mărfuri energetice – petrol sau produse rafinate -, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Excedentul din servicii s-a redus de la 2,4 miliarde de euro la 2,2 miliarde de euro, în principal pe fondul creșterii deficitului din turism, în timp ce excedentul din IT&C și transport a urcat ușor. Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 645 de milioane de euro, față de unul de 394 de milioane de euro în același interval din 2025. Acesta a fost generat de creșterea soldului net al dividendelor datorate de la aproape 1,6 miliarde de euro la 1,8 miliarde de euro (sume care au rămas însă în mare măsură în firme – reinvestirea profiturilor a urcat ușor de la 970 la 992 de milioane de euro), în timp ce plățile de dobândă pentru datoria externă au urcat de la 711 milioane de euro la 786 de milioane de euro. Balanța veniturilor secundare și-a majorat deficitul de la 78 de milioane de euro la 86 de milioane de euro, pe fondul unor plăți externe mai mari ale administrației publice.
Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a primit o infuzie netă de 599 de milioane de euro, în creștere de la 529 de milioane de euro anul trecut. Pe tot anul trecut, intrările nete în contul de capital au fost de 7,2 miliarde de euro în 2025, față de 5,2 miliarde de euro în 2024, sume reprezentate în special de intrările administrației publice, care au urcat cu peste 2 miliarde de euro, la 6,9 miliarde de euro. Fluxul investițiilor străine directe a urcat de la 854 de milioane de euro la puțin peste 1,1 miliarde de euro, din care participațiile la capital au reprezentat 1,2 miliarde de euro, diferența fiind înregistrată de restituirea creditelor intragrup.
