De la Revoluția din decembrie 1989 și până în prezent, scena politică din România a fost marcată de o fluctuație guvernamentală constantă, transformând Palatul Victoria într-un sediu al schimbărilor rapide.
Goana după funcția de premier
În acești 36 de ani, țara a fost condusă de un număr impresionant de 26 de prim-miniștri, dacă includem și titularii mandatelor interimare. Dacă privim succesiunea tuturor episoadelor de guvernare, funcția de premier a fost transferată de nu mai puțin de 31 de ori, notează Newsweek.
Această fugă continuă prin scaunul de premier ne arată cât de greu reușim să ne găsim echilibrul la vârful puterii. În restul Occidentului guvernele au timp să își ducă planurile la capăt.
Germania, un exemplu de urmat
Cel mai elocvent exemplu este cel al Germaniei, care, în același interval de 36 de ani, a fost condusă de doar patru cancelari: Helmut Kohl, Gerhard Schröder, Angela Merkel și Olaf Scholz.
Stabilitatea germană este susținută de mecanisme constituționale precum moțiunea de cenzură constructivă, care împiedică dărâmarea unui guvern fără existența unei majorități clare pentru un înlocuitor.
În schimb, România se aseamănă mai degrabă cu state precum Italia, care a avut 17 premieri din 1990 încoace, sau Bulgaria, care s-a confruntat cu un blocaj similar al guvernelor interimare succesive după anul 2021.
Partidele care au dominat Executivul
Din punct de vedere politic, dominanța aparține PSD-ului carea deținut cele mai multe mandate, respectiv 11, fiind urmat de PNL cu 6 mandate. Restul perioadelor au fost împărțite între lideri independenți sau tehnocrați, care au gestionat 6 mandate, în timp ce PNȚCD și PDL au avut câte 3 mandate fiecare, iar UNPR a asigurat conducerea prin 2 interimate.
