Spunem tot mai puține cuvinte de la an la an! Lumea pare să piardă treptat din conversațiile mărunte care îi dau culoare vieții de zi cu zi. Un studiu recent arată că oamenii rostesc, în medie, cu 338 mai puține cuvinte pe zi în fiecare an. Cauza principală, spun cercetătorii, este timpul tot mai îndelungat petrecut pe smartphone-uri, la casele self-checkout sau pe rețelele sociale.
Doi psihologi de la University of Arizona și University of Missouri-Kansas City (ambele din SUA) au analizat date din 22 de studii care au inclus peste 2.200 de persoane, în principal din SUA, dar și din Europa, Australia și Mexic.
Deși studiile nu urmăreau direct cât de mult vorbesc oamenii, ci teme precum adaptarea după divorț sau efectele meditației, cercetătorii au reușit să extragă informații relevante despre volumul conversațiilor zilnice.
Spunem tot mai puține cuvinte de la an la an. În 2005, o persoană rostea în medie aproximativ 16.000 de cuvinte pe zi, fie că discuta cu familia, comenta un serial cu colegii sau schimba câteva vorbe la supermarket. După acel moment, s-a observat un declin constant: în fiecare an, numărul de cuvinte zilnice a scăzut, în medie, cu 338. Până în 2019, media ajunsese la doar 12.700 de cuvinte pe zi.
Spunem tot mai puține cuvinte de la an la an, tinerii fiind cei mai tăcuți
„Oricât de nesemnificativ ar părea un minus de 338 de cuvinte pe zi, pierderea se acumulează inevitabil. Înseamnă că, în fiecare an, vorbim cu peste 120.000 de cuvinte mai puțin decât în anul precedent. Între 2005 și 2019, scăderea totală a fost de aproximativ 28%. Este vorba despre conversații reale, mari sau mici, pe care pur și simplu nu le mai avem”, notează autorii studiului, citați de IFL Science.
Declinul este mai accentuat în rândul tinerilor: cei cu vârste sub 25 de ani au pierdut în jur de 452 de cuvinte zilnice pe an, în comparație cu 314 în cazul adulților.
Rețelele sociale explică o parte importantă a fenomenului, dar nu în totalitate. Interacțiunile cotidiene par să devină tot mai rare: în loc să suni pentru o comandă, folosești o aplicație; în loc să întrebi pe cineva pe stradă, deschizi harta pe telefon.
Este important de menționat că studiul s-a bazat doar pe date din societăți occidentale, caracterizate prin individualism și adopție rapidă a tehnologiei. Este posibil ca în alte culturi, mai colectiviste, conversațiile spontane să fie mai frecvente.
Autorul principal, Matthias Mehl, atrage atenția că nu există suficiente date globale pentru a generaliza concluziile, deși observațiile sugerează că în alte părți ale lumii interacțiunile informale sunt mai vii.
Cum afectează această tăcere societatea?
Rămâne întrebarea ce impact are această schimbare asupra sănătății și stării de bine. Oamenii sunt ființe profund sociale, iar conversațiile directe implică nuanțe, tonuri și conexiuni emoționale greu de replicat online.
„Dacă ar fi să ne exprimăm o opinie, am spune că interacțiunile vorbite implică procese sociale și cognitive diferite față de cele scrise și pot aduce beneficii pentru starea de bine pe care aplicațiile nu le pot înlocui ușor”, notează cercetătorii.
Aceștia subliniază că este important să înțelegem aceste schimbări lente, dar semnificative. Chiar și un efort mic, cum ar fi să vorbim zilnic cu câteva sute de cuvinte în plus, ar putea reduce sentimentul de izolare.
„Pentru a evita alunecarea spre tăcere, trebuie să acționăm acum și să recuperăm o parte din acele 300 de cuvinte pe care, până de curând, le rosteam în conversațiile cu ceilalți”, concluzionează studiul.
Cercetarea a fost publicată în revista Perspectives on Psychological Science.
