Președintele Nicușor Dan a promulgat legea privind pensiile magistraților, la o zi după ce Curtea Constituțională a României a transmis motivarea deciziei către Monitorul Oficial.
Nicușor Dan, mesaj după promulgarea legii
Actul normativ, declarat constituțional, introduce un nou mecanism de calcul și plafonare privind pensiile magistraților.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat legea în dimineața următoare publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial.
Nicușor Dan a arătat că modificarea modului de calcul reprezintă, în opinia sa, un gest de echitate așteptat de societate și a subliniat că încrederea în stat se consolidează atunci când reformele devin realitate.
„Am promulgat în această dimineață legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.
Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate.
Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea.”, a scris președintele pe Facebook.
Ce arată motivarea Curții Constituționale
În motivarea de aproximativ 40 de pagini, CCR explică de ce a respins sesizarea privind neconstituționalitatea legii și clarifică limitele competenței sale.
Judecătorii arată că instanța europeană nu se pronunță asupra conformității unei norme interne cu dreptul UE și că admisibilitatea întrebărilor preliminare ține de o cauză concretă aflată pe rolul unei instanțe naționale.
Curtea invocă și contextul economic, menționând suspendarea a 869 de milioane de euro din PNRR de către Comisia Europeană, precum și situația bugetară dificilă, cu deficit de 9,3% și datorie publică de 54,8% din PIB.
Judecătorii califică angajarea răspunderii de către Guvern drept o măsură luată „in extremis”, în contextul presiunilor financiare și al obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Cum este redefinită pensia de serviciu
Potrivit CCR, pensia de serviciu a magistraților are temei constituțional în art. 124 alin. (3) din Constituție, care consacră independența judecătorilor, și nu în art. 47 alin. (2), referitor la dreptul general la pensie. Curtea arată că legea nu elimină pensia de serviciu, ci o reașază pe o bază exclusiv necontributivă.
Instanța constituțională precizează că nu are competența de a stabili valoarea nominală sau procentuală a pensiei și nici de a evalua impactul bugetar al legii, subliniind că nu poate deveni „un cenzor contabil al veridicității calculelor” prezentate de Guvern.
Critici privind reducerea cuantumului
Doi judecători ai Curții au formulat opinii separate, susținând că plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net reduce semnificativ raportul dintre venit și pensie, afectând garanțiile constituționale ale statutului magistratului.
Ei consideră că măsura ar putea conduce, în timp, la depășirea pensiei de serviciu de către pensia contributivă, transformând prima într-un drept teoretic.
De asemenea, trei judecători au formulat o opinie concurentă în care arată că reducerea cuantumului este una abruptă, de la 80% la 55% din indemnizația brută, ulterior limitată la 70% din indemnizația netă, și că ar fi fost necesară o analiză mai amplă a normelor tranzitorii pentru a respecta principiul securității juridice.
