O firmă olandeză și una care a fost controlată în trecut de Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean (CJ) Brăila, vor să dragheze Dunărea pentru trafic fluvial mai bun. Proiectul Fast Danube 2, numit și „Autostrada Albastră a României”, are o valoare de 170 milioane euro.
Două oferte au fost depuse pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 22, unul dintre cele mai importante proiecte strategice fluviale ale României.
Acestea au venit de la:
VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS BV
CONCIVIA SA împreună cu 4 asociați
Urmează etapa de evaluare a ofertelor, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026, a anunțat ministrul Transporturilor Ciprian Șerban.
Cine sunt companiile care vor să lucreze la Fast Danube 2
Compania olandeză Van Oord Ddredging a lucrat anterior la protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie, pentru reducerea eroziunii costiere și extinderea plajelor.
În schimb, Concivia este o firmă românească ce a fost controlată anterior de fostul președinte CJ Brăila Bunea Stanciu. DNA l-a acuzat pe acesta că a atribuit contracte inclusiv acestei firme, când era și în funcție publică și acționar al companiei. El a fost ulterior achitat în acest proces. Gheorghe Bunea Stancu a făcut închisoare în două rânduri ca urmare a unor condamnări în dosare de corupție. În prezent, firma Concivia îl are acționar majoritar (54%) pe Gheorghe-Bunea Răzvan.
Ce este proiectul Fast Danube 2
Proiectul Fast Danube 2 are ca obiectiv principal modernizarea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, în vederea creșterii practicabilității acestei „autostrăzi albastre” tot timpul anului.
Sectorul comun româno-bulgar este cel mai lung sector transfrontalier al Dunării (~470 km) și parte integrantă a coridorului de transport Rin – Dunăre din cadrul rețelei TEN-T, reprezentând „autostrada pe apă” sau „autostrada albastră” de la vest la est și conectând România cu restul Europei Centrale și de Vest, afirmă secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.
Fast Danube va asigura un transport predictibil tot timpul anului, ~340 zile/an, spre deosebire de situația actuală, în care navigabilitatea este posibilă pentru 280 zile/an, pe:
– Sectorul dintre kmf 845,5 (Gura râului Timoc) și kmf 610 (amonte portul Somovit), întreținut de administrația de cale navigabilă din România – AFDJ Galați;
– Sectorul dintre kmf 610 (amonte portul Somovit) și kmf 375 (aval portul Silistra), întreținut de administrația de cale navigabilă din Republica Bulgaria – EAEMDR Ruse.
Principalele lucrări prevăzute în termen de 24 luni (maxim până la 31.12.2028) sunt:
– lucrări de dragaj capital a căii navigabile în 12 puncte din România și Bulgaria, pe o lungime șenal de 110 km;
– lucrări de inginerie rigide: epiuri (9 buc) și chevroane;
– lucrări de inginerie morfologică pentru realizarea unor insule artificiale;
– lucrări de consolidare de mal (5.450 metri), reprezentând o intervenție minimă asupra cursului natural al Dunării, zonei de biodiversitate și adâncimii minime pentru transportul naval pe Dunăre.
Vor fi 110 km de șenal dragat, lucrări de regularizare, stabilizări de mal și o insulă artificială, în 12 puncte critice dintre care Bechet, Belene și Popina sunt cele mai complexe, conform secretarului de stat în transporturi Horațiu Cosma.
Principalele obiective sunt:
– deblocarea circulației fluviale și stimularea transportului fluvial eficient;
– creșterea atractivității transportului fluvial ca alternativă sustenabilă;
– reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere prin transferul transportului de mărfuri către transportul naval;
– reducerea timpului și costurilor pentru transportul de marfă;
– consolidarea rolului Portului Constanța și poziționarea acestuia ca nod strategic de transport (lider) în regiunea de sud-est a Europei.
Proiectul va asigura o creștere cu 20% a volumului de marfă transportată față de 2014, conform secretarului de stat în transporturi Horațiu Cosma.
Valoarea obiectivului de investiții este de aproximativ 170 milioane euro, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile prin cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) și cofinanțat din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Fast Danube” este un proiect comun realizat prin colaborarea dintre autoritățile din România și Bulgaria, respectiv AFDJ Galați (RO) și IAPPD Ruse (BG).
