Muzeul Luvru a început un audit de securitate în urmă cu un deceniu, însă modernizările recomandate nu vor fi finalizate înainte de anul 2032, potrivit unui raport al Curții de Conturi publicat joi, întocmit înaintea jafului spectaculos de luna trecută, notează Reuters.
Jaful comis în plină zi, în urma căruia patru hoți au fugit cu bijuterii în valoare de 102 milioane de dolari, a ridicat semne de întrebare cu privire la credibilitatea celui mai vizitat muzeu din lume ca garant al protecției colecțiilor sale. Oficialii au recunoscut că măsurile de securitate nu erau la nivelul cerut.
Deși anchetatorii au inculpat patru suspecți pentru implicarea în jaf, comorile furate nu au fost încă recuperate. Fragmente din raportul publicat joi de Curtea de Conturi națională (Cour des Comptes) apăruseră deja în presă la câteva zile după incident.
Potrivit documentului, doar 39% dintre sălile muzeului aveau camere de supraveghere în 2024. Auditul de securitate început în 2015, care a constatat că muzeul nu era suficient monitorizat și nici pregătit pentru situații de criză, a dus abia la finalul anului trecut la lansarea unei licitații pentru lucrările de securitate.
„Va fi nevoie de câțiva ani pentru finalizarea proiectului, care, potrivit muzeului, nu este așteptat să fie terminat înainte de 2032”, se arată în raport.
Conducerea Luvrului acceptă criticile și promite un plan amplu de modernizare
Raportul arată că incapacitatea muzeului de a-și moderniza infrastructura a fost amplificată de cheltuielile excesive pentru achiziția de opere de artă, dintre care doar un sfert sunt expuse publicului, de proiectele de relansare de după pandemie, dar și de ineficiențe și fraude la vânzarea biletelor.
Chiar și inițiativele de dezvoltare anunțate în acest an nu s-au bazat pe studii de fezabilitate, nici tehnice, nici financiare, și nu au ținut cont de necesarul de personal, se mai menționează în raport.
Raportul conține zece recomandări, printre care reducerea numărului de achiziții de artă, majorarea prețurilor biletelor și modernizarea infrastructurii digitale și a sistemului de guvernanță al muzeului.
În condițiile unei „lipse cronice de investiții în sistemele informatice”, Curtea de Conturi a subliniat că „muzeul trebuie să-și consolideze funcția de control intern, care rămâne subdezvoltată pentru o instituție de dimensiunea Luvrului”. Jaful nu face decât să confirme unele dintre observațiile formulate în raport, a declarat joi președintele Curții de Conturi, Pierre Moscovici.
„Furtul bijuteriilor coroanei a fost, fără îndoială, un semnal de alarmă puternic: ritmul actual al modernizărilor de securitate este departe de a fi suficient”, a spus Moscovici. „Autoritățile își dau acum seama că aceste semnale de alarmă au fost reale.” El a adăugat că Luvrul dispune de fondurile necesare pentru modernizările cerute și „trebuie, de această dată, să le ducă la bun sfârșit”.
După jaf, oficialii francezi au anunțat că Muzeul Luvru va introduce măsuri suplimentare de securitate până la sfârșitul anului, inclusiv dispozitive anti-intruziune și bariere împotriva intrării vehiculelor pe drumurile publice din apropiere.
În ianuarie, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari legate de haosul din instituție, Franța a lansat un amplu proiect de dezvoltare, care include amenajarea unui nou spațiu dedicat „Mona Lisei” a lui Leonardo da Vinci, cea mai faimoasă pictură din lume, și noi măsuri de securitate pentru protejarea vizitatorilor și a exponatelor valoroase.
Într-o declarație scrisă publicată de Curtea de Conturi, ministra Culturii, Rachida Dati, a spus că este de acord cu urgența lucrărilor tehnice și a reiterat apelurile pentru măsuri corective rapide.
Directoarea Luvrului, Laurence des Cars, a declarat în același document că sprijină majoritatea recomandărilor formulate de auditori, dar a subliniat că planul de transformare pe termen lung al muzeului este esențial pentru a face față provocărilor structurale.
