Aproximativ 350.000 de români au donat sânge, în 2024, un număr ușor în creștere față de anul precedent. „Există o schimbare treptată în atitudine” privind donarea, spune directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București, într-un dialog cu HotNews. Cu toate acestea, România rămâne în urma mai multor țări europene la acest aspect. Pe lângă reticența oamenilor, mai este și o altă problemă, una legată de logistică.
„Din ce în ce mai mulți români, în special tineri, sunt mai deschiși, mai informați și mai dispuși să se implice civic”, spune directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București, Lucia Grijac.
Și, în timp ce vorbește despre „o schimbare treptată de atitudine”, ea atrage atenția că rata donării voluntare și periodice în România rămâne sub media europeană, „ceea ce indică faptul că există încă un grad de reticență sau neimplicare”.
Cauzele sunt multiple, potrivit Luciei Grijac. În primul rând, spune ea, „există în continuare mituri și temeri nefondate legate de actul donării – de exemplu, ideea că «te slăbește», că «te îmbolnăvești» sau că este dureros.”
„Apoi, lipsa educației sanitare din școli și lipsa unei culturi a voluntariatului în sănătate contribuie la această situație. Ce am observat însă este că, atunci când au loc tragedii sau cazuri mediatizate, oamenii răspund cu un val de solidaritate impresionant. Asta înseamnă că empatia există, dar trebuie cultivată în mod constant, nu doar reactiv”, adaugă Lucia Grijac.
„În România este o problemă culturală”, crede medicul hematolog Daniel Coriu, fost președinte al Colegiului Medicilor. „Dacă trebuie să ne comparăm cu vestul Europei, acolo oamenii au în cultura lor acest obicei de a ajuta pe altcineva. Și atunci, în mod voluntar, când văd un apel că există nevoie de sânge, foarte mulți donatori se duc și fac acest lucru în mod gratuit, voluntar”, spune el.
„Insist pe cuvântul gratuit”, adaugă medicul, făcând o referire la faptul că România oferă stimulente financiare, bonuri de masă în valoare de 280 de lei, pentru donarea de sânge, ceea ce nu a dus neapărat la o creștere foarte mare a donatorilor.„Îți faci un bine prin faptul că-ți stimulezi reîmprospătarea sângelui”
Daniel Coriu consideră că „orice centru de transfuzii ar trebui să aibă un compartiment de promovare, care să se ocupe de conștientizarea nevoiei de donare, pentru că populația generală nu are de unde să știe că este nevoie de sânge”. În plus, subliniază Daniel Coriu, mulți oameni nu știu că donarea de sânge este benefică pentru sănătatea lor.
„Îți faci un bine prin faptul că îți stimulezi reîmprospătarea sângelui. Nu este ceva dăunător pentru că nu ai cum să-ți faci rău, nu există să-ți faci rău, nu există risc de infecție, nu există absolut niciun risc pentru tine, ca donator.”
Medicul este de părere că numărul donatorilor ar trebui să crească prin educarea populației, și nu prin stimulente financiare: „Creșterea numărului de donatori prin creșterea tarifului nu este ok. Mai știți să mai fie țări unde donarea se plătește? Eu nu știu. Există și o recomandare a Comisiei Europene că donarea nu ar trebui să fie contra cost”, subliniază el.
Daniel Coriu se întreabă și „cum de a trebuit să vină o televiziune să facă lucrul ăsta, să se ducă cu colecte mobile la donatori? Și cum de nu le-a dat în gând celor din sistem, care sunt responsabili?”
El face referire la campania „Avem același sânge”, lansată în urmă cu trei ani de postul de televiziune Digi24, care organizează colecte mobile prin țară, ceea ce autoritățile nu fac. Campania „s-a născut dintr-o nevoie”, mărturisește Carla Tănasie, jurnalista care a inițiat și coordonează proiectul.
„Vorbind cu medicii și, în special, cu medicii chirurgi, îmi spuneau ce se întâmplă, că nu pot să facă operații din cauză că nu au sânge sau că nu au sânge la timp. Cel mai mult m-a intrigat și revoltat când un medic mi-a spus că nu poate să facă un transplant, din lipsă de sânge. Deși avea absolut tot ce îi trebuia, în rest. Știm foarte bine ce presupune un transplant.”
O dată pe lună, în cadrul campaniei, este organizată o colectă mobilă de sânge, într-un alt județ. „În primul rând, am vrut să le spunem românilor că este nevoie de sânge în spitale. Și am avut surpriza să văd oameni care nu știu de această nevoie, care m-au întrebat ce se întâmplă cu sângele lor, dacă îl ducem în afara țării”, povestește Carla Tănasie.
Campania a scos astfel la iveală o altă problemă cu care se confruntă România: mulți oameni dornici să doneze locuiesc prea departe de un centru de transfuzie – care se găsește, de regulă, doar în reședința de județ. Oficial, în România sunt 44 de centre de transfuzie sanguină.
„Așa am știut că de aici trebuie început: să facem colecte mobile și să mergem cât mai aproape de oameni. Oare câți oameni ar fi dispuși să doneze, dar pur și simplu nu au cum să ajungă la un centru de transfuzie?”, se întreabă Carla Tănasie.
Campania și-a propus, de asemenea, să atragă atenția și asupra condițiilor din centrele de transfuzie din țară și „să facem cumva o presiune publică și asupra autorităților, asupra Ministerului Sănătății”. „Este adevărat că sunt și centre care au fost renovate cu ajutorul autorităților locale, dar sunt destul de puține”, adaugă jurnalista.
Italia are de peste 4,5 ori mai mulți donatori de sânge decât România, la o populație de aproape 3 ori mai numeroasă. În mod regulat, în Italia, 1.670.000 de persoane donează sânge, iar numerele sunt în creștere.
Cu această prezență în centrele de donare, Italia a asigurat fără probleme necesarul de transfuzii de sânge: aproximativ 640.000 de pacienți au beneficiat de acestea, o medie de 1.755 pe zi, utilizând 2,3 milioane de unități de globule roșii. Cei 1,6 milioane de italieni care au donat au putut să mearga la unul dintre cele 4.000 de puncte de donare în întreaga țară.
Centrele de transfuzie sunt organizate în spitale, dar și în spații ale unor asociații de voluntari. Sunt și unități mobile pentru campanii de donare – în universități, parohii și școli.
În Croația, spre deosrebire de România, centrele de donare sunt deschise și sâmbăta, între orele 7:30 și 15:00. În plus, există, de asemenea, campanii de donare de sânge organizate de Crucea Roșie în întreaga țară.
În total, țara cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, colectează aproximativ 190.000 de unități de sânge de la donatori, pe parcursul unui an.
84% dintre donatorii croați sunt bărbați și 16% sunt femei, arată datele Institutului pentru Medicină Transfuzională.
În Cehia, la fel ca și în majoritatea țărilor, colectarea de sânge se face în centre de transfuzie sau în alte unități medicale (spitale, clinici).
Este câte un astfel de centru în fiecare oraș, iar atunci când au nevoie de anumite grupe de sânge, unele spitale comunică acest lucru pe site.
În Irlanda, este mai ușor să donezi în orașe precum Dublin și Cork, unde există clinici permanente de donare de sânge. În majoritatea zonelor mai funcționează clinici mobile de colectare de sânge, care sunt însă deschise doar în anumite zile.
În Spania, există centre de transfuzie și puncte fixe de donare în toate regiunile țării, precum și unități mobile care călătoresc prin orașe.
