Dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne un motiv de îngrijorare pentru Banca Naţională a României (BNR), însă direcţia în care vor evolua aceste costuri nu este clară, în condiţiile în care o serie de factori acţionează în sensuri opuse, reiese din minuta primei şedinţe de politică monetară.
Membrii Consiliului de administraţie au apreciat că presiunile salariale pot rămâne ridicate „cel puţin în viitorul apropiat”, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a inflaţiei şi al comportamentului anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, dar şi în contextul majorării salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 şi al „deficienţelor structurale persistente” ale pieţei muncii, potrivit ZF, citat de Mediafax.
„S-a apreciat că dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne preocupantă (…) majorarea salariului minim (…) şi deficienţele structurale persistente ale pieţei muncii (…) ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat”, se arată în document.
În sens contrar, BNR notează că ar urma să acţioneze măsurile de consolidare fiscală din 2025 şi de la începutul anului curent, inclusiv componenta de politică salarială şi de angajări în sectorul public.
Mîsurile vor avea potenţiale efecte de temperare asupra cererii de consum, a costurilor şi profiturilor companiilor, precum şi asupra activităţii investiţionale.
Totodată, banca centrală indică faptul că, pe lângă consolidarea fiscală, presiunile din piaţa muncii ar putea fi influenţate şi de factori precum utilizarea angajaţilor extracomunitari, extinderea digitalizării şi automatizării, dar şi de tensiunile comerciale globale, elemente care ar putea contribui la moderarea costurilor cu forţa de muncă.
