Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, convoacă, joi după-amiază, şefii partidelor politice pentru a le prezenta ”garanţiile de securitate” promise de europeni Kievului, în special de Franţa, care ar putea trimite ”câteva mii” de soldaţi în Ucraina în cazul unui armistiţiu cu Rusia, relatează AFP, potrivit news.ro.
Această reuniune cu uşile închise are loc la două zile după summitul ”Coaliţiei de Voinţă” organizat marţi la Paris, unde ţările aliate Kievului, în principal europene, s-au angajat să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina după un eventual acord cu Moscova.
Emisarii lui Donald Trump au promis ”sprijinul” Statelor Unite pentru această forţă, în timp ce Washingtonul ar fi la conducerea unui mecanism de supraveghere a unui armistiţiu – încă foarte ipotetic.
La ora 17:00, şeful statului trebuie să prezinte o situaţie actuală preşedinţilor Senatului şi Adunării, Gérard Larcher şi Yaël Braun-Pivet, şefilor partidelor reprezentate în Parlament şi celor ai grupurilor parlamentare. Preşedinţii comisiilor de apărare şi afaceri externe ale celor două camere au fost, de asemenea, invitaţi.
Emmanuel Macron a anunţat deja, marţi, că Parisul ar putea trimite în Ucraina ”câteva mii de soldaţi” pentru forţa multinaţională promisă, în ziua ”de după pace”.
Potrivit anturajului său, preşedintele ar trebui să furnizeze detalii cu privire la contribuţia franceză avută în vedere. La momentul oportun, s-ar putea pune problema unui vot în Parlament. În Regatul Unit şi în Germania, principiul unui astfel de aviz favorabil al Parlamentului pentru orice contribuţie militară a fost deja adoptat de către executiv.
”Nu sunt forţe pe care le angajăm în luptă”, ci ”o forţă de reasigurare”, a subliniat, marţi, Emmanuel Macron. Într-adevăr, încetarea focului pe linia frontului nu ar fi supravegheată de aceşti militari, ci de drone şi sateliţi. Forţa europeană ar fi trimisă în ţară ca măsură de descurajare, chiar dacă reacţia sa în faţa unui eventual nou atac rus rămâne de stabilit.
Toate partidele politice ar trebui să răspundă invitaţiei şefului statului, inclusiv cele care şi-au exprimat în trecut rezerve sau chiar ostilitate faţă de trimiterea de trupe franceze, precum La France insoumise şi Rassemblement national.
Opoziţia ar trebui să profite de această ocazie pentru a-l interoga pe preşedinte cu privire la alte subiecte internaţionale. Liderul deputaţilor LFI, Mathilde Panot, a confirmat marţi pentru BFMTV/RMC că va participa la întâlnire, ”în special pentru a reaminti importanţa dreptului internaţional şi ruşinea pe care ne-a provocat-o Emmanuel Macron prin nerespectarea multilateralismului ONU”.
Stânga îi reproşează atitudinea faţă de capturarea de către Washington a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe care Emmanuel Macron nu a condamnat-o şi nici măcar nu a criticat-o în prima sa reacţie.
Les Insoumis intenţionează, de asemenea, să evoce poziţia Franţei cu privire la acordul comercial dintre UE şi Mercosur, în ajunul unui vot crucial la Bruxelles. Agricultorii şi aproape întreaga clasă politică franceză se opun acestui acord.
