Negocierile de la Palatul Cotroceni dintre liderii coaliției de guvernare, reprezentanții magistraților și oficiali ai Ministerului Justiției, mediate de președintele Nicușor Dan, s-au încheiat fără conturarea unei soluții care să împace toate părțile în privința noii legislații pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Discuțiile, care au durat aproximativ trei ore, au avut ca miză găsirea unei formule legislative care să respecte jaloanele din PNRR și decizia recentă a Curții Constituționale, dar și să răspundă revendicărilor magistraților, care reclamă riscul unei destabilizări a sistemului judiciar.
Magistrații au intrat la discuții cu un mandat ferm și cu propuneri transmise anterior către liderii politici. Surse familiarizate cu negocierile afirmă că aceștia au adoptat o poziție constantă, nemodificată în ultimele luni, insistând asupra necesității unei perioade de tranziție mai lungi și asupra unui cuantum al pensiei care să reflecte specificul profesiei, volumul de muncă și responsabilitatea funcției. Argumentul de fond al magistraților rămâne acela că modificările succesive ale legislației și creșterea presiunii pe sistem au generat dezechilibre majore în resursele umane.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții corpului magistraților au cerut ca pensia de serviciu să fie stabilită la 65% din ultimul venit brut, nu din salariul de bază. Ultimul venit, care include sporuri, prime și indemnizații, este considerat de magistrați o reflectare fidelă a efortului real depus la final de carieră. Sursele susțin că, în absența acestui criteriu, pensia ar scădea sub nivelul considerat echitabil de magistrați și ar crea un dezechilibru suplimentar, într-o profesie în care volumul de muncă și complexitatea dosarelor au crescut constant.
Magistrații au mai solicitat extinderea perioadei de tranziție până la atingerea vârstei standard de pensionare, respectiv la 15 ani, pentru a evita un nou val de pensionări masive care ar paraliza instanțele și parchetele. Aceștia consideră că o etapizare mai lungă este singura soluție realistă pentru a asigura stabilitatea sistemului și continuitatea actului de justiție, în condițiile în care instanțele funcționează deja cu scheme subdimensionate.
Liderii coaliției, între care președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-au arătat însă reticenți în fața acestor solicitări, considerând că aplicarea unui procent de 65% din venitul brut ar putea duce din nou la o pensie care să depășească ultimul salariu de bază. Surse politice afirmă că aceștia au respins atât formula de calcul propusă de magistrați, cât și durata tranzitorie cerută. Oferta prezentată de coaliție ar include o perioadă de tranziție majorată de la 10 la 13 ani, dar menținerea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariu net, o variantă considerată de magistrați insuficientă pentru a acoperi realitățile profesiei.
Conform acelorași surse, liderii coaliției ar dori ca săptămâna viitoare Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pe proiectul revizuit, însă numai după ce Consiliul Superior al Magistraturii își va da avizul. În lipsa unui acord sau măcar a unei apropieri de poziții, obținerea acestui aviz rămâne incertă, termenul de aboptare putând fi împins spre 30 de zile.
Întâlnirea de la Cotroceni a fost convocată în contextul declarării ca neconstituționale a proiectului inițial al Guvernului, care prevedea un cuantum de 70% din venitul net și o perioadă de tranziție de 10 ani. Magistrații au avertizat în repetate rânduri că varianta anterioară subestima impactul aplicării imediate și ignora particularitățile muncii judiciare, ceea ce ar fi dus la o degradare suplimentară a actului de justiție.
