Problemele de memorie și concentrare auto-raportate au crescut vertiginos în rândul tinerilor și al grupurilor defavorizate în ultimul deceniu. Experții avertizează că această criză cognitivă în creștere ar putea semnala probleme sociale și de sănătate mai profunde.
Un număr tot mai mare de adulți americani, mai ales cei sub 40 de ani, spun că au dificultăți de memorie, concentrare și luare a deciziilor, potrivit unui nou studiu publicat în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie.
„Problemele de memorie și gândire au devenit o preocupare majoră de sănătate raportată de adulții americani”, afirmă dr. Adam de Havenon, medic neurolog la Yale School of Medicine.
„Studiul nostru arată că aceste dificultăți devin tot mai răspândite, în special printre tinerii adulți, și că factorii sociali și structurali joacă probabil un rol esențial.”
Cercetătorii au analizat date din peste 4,5 milioane de sondaje anuale realizate între 2013 și 2023. Participanții au fost întrebați dacă din cauza unei afecțiuni fizice, mentale sau emoționale, au avut dificultăți serioase de concentrare, memorie sau luare a deciziilor, scrie Sciencedaily.
Cei care au răspuns afirmativ au fost considerați ca având dizabilitate cognitivă. Datele persoanelor cu depresie sau cele din anul 2020 (din cauza pandemiei) au fost excluse.
Între 2013 și 2023, procentul adulților care au raportat dizabilități cognitive a crescut de la 5,3% la 7,4%. Tendința ascendentă a început în jurul anului 2016 și a fost cea mai pronunțată la adulții sub 40 de ani, unde rata s-a dublat aproape — de la 5,1% la 9,7%. În schimb, adulții de peste 70 de ani au raportat o scădere ușoară, de la 7,3% la 6,6%.
Deși studiul nu a măsurat direct deteriorarea cognitivă clinică, de Havenon subliniază că această creștere a dificultăților raportate de tineri este un semnal de alarmă de sănătate publică. Venitul și educația s-au dovedit factori importanți, iar creșteri au fost observate în aproape toate grupurile.
„Rezultatele sugerează că vedem cele mai mari creșteri în rândul persoanelor care deja se confruntă cu dezavantaje structurale”, afirmă de Havenon. „Trebuie să înțelegem mai bine și să abordăm cauzele sociale și economice din spatele acestei tendințe.”
„Este nevoie de mai multă cercetare pentru a descifra motivele creșterii rapide a acestor probleme la tineri, având în vedere implicațiile pe termen lung pentru sănătate, productivitatea muncii și sistemele medicale.”
Cercetătorii notează că studiul s-a bazat pe date auto-raportate prin sondaje telefonice, deci răspunsurile pot fi inexacte. De asemenea, definiția folosită pentru „dizabilitate cognitivă” a fost destul de largă, putând include o varietate de experiențe, nu doar cazuri clinice confirmate.
